Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   et Restoranis 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [kolmkümmend üks]

Restoranis 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Ma---ov-ks-- eel-oo--. M_ s________ e________ M- s-o-i-s-n e-l-o-g-. ---------------------- Ma sooviksin eelrooga. 0
Doresc o salată. Ma soov----n -a----t. M_ s________ s_______ M- s-o-i-s-n s-l-t-t- --------------------- Ma sooviksin salatit. 0
Doresc o supă. M- s---ik-i----ppi. M_ s________ s_____ M- s-o-i-s-n s-p-i- ------------------- Ma sooviksin suppi. 0
Doresc un desert. M--s--v-ksi- -a--s-oi--. M_ s________ m__________ M- s-o-i-s-n m-g-s-o-t-. ------------------------ Ma sooviksin magustoitu. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. M--s-ovi---n ko---g- jäät-s-. M_ s________ k______ j_______ M- s-o-i-s-n k-o-e-a j-ä-i-t- ----------------------------- Ma sooviksin koorega jäätist. 0
Doresc fructe sau brânză. M- s--v-------u-v--j--v-- -u---u. M_ s________ p_______ v__ j______ M- s-o-i-s-n p-u-i-j- v-i j-u-t-. --------------------------------- Ma sooviksin puuvilju või juustu. 0
Vrem să luăm micul dejun. M---o-vi-s-me---------- ---a. M_ s_________ h________ s____ M- s-o-i-s-m- h-m-i-u-t s-ü-. ----------------------------- Me sooviksime hommikust süüa. 0
Vrem să mâncăm prânzul. M--soov-k-ime -õu--- süü-. M_ s_________ l_____ s____ M- s-o-i-s-m- l-u-a- s-ü-. -------------------------- Me sooviksime lõunat süüa. 0
Vrem să cinăm. M-----viksi-e-õh--st-s-üa. M_ s_________ õ_____ s____ M- s-o-i-s-m- õ-t-s- s-ü-. -------------------------- Me sooviksime õhtust süüa. 0
Ce doriţi la micul dejun? Mi-a -e ------usöögi----------? M___ t_ h_____________ s_______ M-d- t- h-m-i-u-ö-g-k- s-o-i-e- ------------------------------- Mida te hommikusöögiks soovite? 0
Chiflă cu gem şi miere? Sa-a-e------l--di-ja me-ga? S_____ m_________ j_ m_____ S-i-k- m-r-e-a-d- j- m-e-a- --------------------------- Saiake marmelaadi ja meega? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Rösts-i vo-s---ja ju-s---a? R______ v_____ j_ j________ R-s-s-i v-r-t- j- j-u-t-g-? --------------------------- Röstsai vorsti ja juustuga? 0
Un ou fiert? Ke-de-ud-m-na? K_______ m____ K-e-e-u- m-n-? -------------- Keedetud muna? 0
Un ochi? Pra--u- -un-? P______ m____ P-a-t-d m-n-? ------------- Praetud muna? 0
O omletă? Ü-s---let-? Ü__ o______ Ü-s o-l-t-? ----------- Üks omlett? 0
Vă rog încă un iaurt. P-l-n --el-ü-s jo-ur-. P____ v___ ü__ j______ P-l-n v-e- ü-s j-g-r-. ---------------------- Palun veel üks jogurt. 0
Vă rog încă sare şi piper. P---n -e----o----j---ipa-t. P____ v___ s____ j_ p______ P-l-n v-e- s-o-a j- p-p-r-. --------------------------- Palun veel soola ja pipart. 0
Vă rog un pahar cu apă. P-lun----l -----l-as-v-tt. P____ v___ ü__ k____ v____ P-l-n v-e- ü-s k-a-s v-t-. -------------------------- Palun veel üks klaas vett. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Estonă (1-100) MP3 Estonă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!