Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   et Suurpuhastus

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [kaheksateist]

Suurpuhastus

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. T--- o-----p--v. T___ o_ l_______ T-n- o- l-u-ä-v- ---------------- Täna on laupäev. 0
Astăzi avem timp. T--a-o--me-l -e--. T___ o_ m___ a____ T-n- o- m-i- a-g-. ------------------ Täna on meil aega. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. Täna ---i-ta-e-me ----er-t. T___ k________ m_ k________ T-n- k-r-s-a-e m- k-r-e-i-. --------------------------- Täna koristame me korterit. 0
Eu curăţ baia. Ma--u-as--- --n-itu-a. M_ p_______ v_________ M- p-h-s-a- v-n-i-u-a- ---------------------- Ma puhastan vannituba. 0
Soţul meu spală maşina. Mu -e---pe-e- -u-ot. M_ m___ p____ a_____ M- m-e- p-s-b a-t-t- -------------------- Mu mees peseb autot. 0
Copiii curăţă bicicletele. L-p-ed -----t-v-d j---r--ta-d. L_____ p_________ j___________ L-p-e- p-h-s-a-a- j-l-r-t-a-d- ------------------------------ Lapsed puhastavad jalgrattaid. 0
Bunica udă florile. Va--em---ast-b l--l-. V______ k_____ l_____ V-n-e-a k-s-a- l-l-i- --------------------- Vanaema kastab lilli. 0
Copiii strâng în camera copiilor. L-psed ---is-a--d --s---oa---a. L_____ k_________ l_______ ä___ L-p-e- k-r-s-a-a- l-s-e-o- ä-a- ------------------------------- Lapsed koristavad lastetoa ära. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Mu --es-k-r-s-a- oma --r-ut-sl----. M_ m___ k_______ o__ k_____________ M- m-e- k-r-s-a- o-a k-r-u-u-l-u-a- ----------------------------------- Mu mees koristab oma kirjutuslauda. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Mina p---- ri---d -esuma-in--se. M___ p____ r_____ p_____________ M-n- p-n-n r-i-e- p-s-m-s-n-s-e- -------------------------------- Mina panen riided pesumasinasse. 0
Eu întind rufele. Ma r-pu-a--p-s----e-. M_ r______ p___ ü____ M- r-p-t-n p-s- ü-e-. --------------------- Ma riputan pesu üles. 0
Eu calc rufele. M- t---g-- --su. M_ t______ p____ M- t-i-g-n p-s-. ---------------- Ma triigin pesu. 0
Ferestrele sunt murdare. A--ad-o- mus-a-. A____ o_ m______ A-n-d o- m-s-a-. ---------------- Aknad on mustad. 0
Podeaua este murdară. P--a-- o--must. P_____ o_ m____ P-r-n- o- m-s-. --------------- Põrand on must. 0
Vasele sunt murdare. N--d-----u--ad. N___ o_ m______ N-u- o- m-s-a-. --------------- Nõud on mustad. 0
Cine curăţă ferestrele? Kes-a--ad ä-- -e-eb? K__ a____ ä__ p_____ K-s a-n-d ä-a p-s-b- -------------------- Kes aknad ära peseb? 0
Cine aspiră praful? Ke- võta- --l-u? K__ v____ t_____ K-s v-t-b t-l-u- ---------------- Kes võtab tolmu? 0
Cine spală vasele? K---pe--b -õu-? K__ p____ n____ K-s p-s-b n-u-? --------------- Kes peseb nõud? 0

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!