Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   no Stille spørsmål 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [sekstito]

Stille spørsmål 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
a învăţa l-re l___ l-r- ---- lære 0
Învaţă elevii mult? L--er--le-e-- mye? L____ e______ m___ L-r-r e-e-e-e m-e- ------------------ Lærer elevene mye? 0
Nu, ei învaţă puţin. Ne-, -e-l-r-r l-t-. N___ d_ l____ l____ N-i- d- l-r-r l-t-. ------------------- Nei, de lærer lite. 0
a întreba s-ør-e s_____ s-ø-r- ------ spørre 0
Îl întrebaţi des pe profesor? S-ø--d--of-e læ-ere-? S___ d_ o___ l_______ S-ø- d- o-t- l-r-r-n- --------------------- Spør du ofte læreren? 0
Nu, nu îl întreb des. Ne-- j-- spø--ha- -kk------. N___ j__ s___ h__ i___ o____ N-i- j-g s-ø- h-m i-k- o-t-. ---------------------------- Nei, jeg spør ham ikke ofte. 0
a răspunde s-a-e s____ s-a-e ----- svare 0
Răspundeţi, vă rog. Ve-n-ig-t --a-. V________ s____ V-n-l-g-t s-a-. --------------- Vennligst svar. 0
Răspund. Jeg-svare-. J__ s______ J-g s-a-e-. ----------- Jeg svarer. 0
a lucra jo--e j____ j-b-e ----- jobbe 0
El tocmai lucrează? H-lde--h-n-p- å ---be? H_____ h__ p_ å j_____ H-l-e- h-n p- å j-b-e- ---------------------- Holder han på å jobbe? 0
Da, el tocmai lucrează. Ja,--an ho--e---- å-j--be. J__ h__ h_____ p_ å j_____ J-, h-n h-l-e- p- å j-b-e- -------------------------- Ja, han holder på å jobbe. 0
a veni ko--e k____ k-m-e ----- komme 0
Veniţi? K--me--d--e? K_____ d____ K-m-e- d-r-? ------------ Kommer dere? 0
Da, venim imediat. Ja--vi-komm-r -n-r-. J__ v_ k_____ s_____ J-, v- k-m-e- s-a-t- -------------------- Ja, vi kommer snart. 0
a locui -o b_ b- -- bo 0
Locuiţi în Berlin? B-r du-i --rli-? B__ d_ i B______ B-r d- i B-r-i-? ---------------- Bor du i Berlin? 0
Da, locuiesc în Berlin. Ja, j-g---r-i-Ber--n. J__ j__ b__ i B______ J-, j-g b-r i B-r-i-. --------------------- Ja, jeg bor i Berlin. 0

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.