Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   no trenge – ville

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [sekstini]

trenge – ville

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Je---ren-er-e-----g. J__ t______ e_ s____ J-g t-e-g-r e- s-n-. -------------------- Jeg trenger en seng. 0
Vreau să dorm. J-- vil-s-ve. J__ v__ s____ J-g v-l s-v-. ------------- Jeg vil sove. 0
Aveţi aici un pat? Finn-s de- -n----g--e-? F_____ d__ e_ s___ h___ F-n-e- d-t e- s-n- h-r- ----------------------- Finnes det en seng her? 0
Am nevoie de o lampă. Jeg -r-n--r-en---mpe. J__ t______ e_ l_____ J-g t-e-g-r e- l-m-e- --------------------- Jeg trenger en lampe. 0
Vreau să citesc. Jeg -----e--. J__ v__ l____ J-g v-l l-s-. ------------- Jeg vil lese. 0
Aveţi aici o lampă? F----- -----n --mpe-h--? F_____ d__ e_ l____ h___ F-n-e- d-t e- l-m-e h-r- ------------------------ Finnes det en lampe her? 0
Am nevoie de un telefon. Je--t-eng-r -n-t--e---. J__ t______ e_ t_______ J-g t-e-g-r e- t-l-f-n- ----------------------- Jeg trenger en telefon. 0
Vreau să dau un telefon. Jeg --- r---e. J__ v__ r_____ J-g v-l r-n-e- -------------- Jeg vil ringe. 0
Aveţi aici un telefon? Finne- -et--n telefo- -e-? F_____ d__ e_ t______ h___ F-n-e- d-t e- t-l-f-n h-r- -------------------------- Finnes det en telefon her? 0
Am nevoie de o cameră foto. J-g -----e--et ---e--. J__ t______ e_ k______ J-g t-e-g-r e- k-m-r-. ---------------------- Jeg trenger et kamera. 0
Vreau să fotografiez. J-g---- -a b-ld-r. J__ v__ t_ b______ J-g v-l t- b-l-e-. ------------------ Jeg vil ta bilder. 0
Aveţi aici o cameră foto? F-nn-s---t--------r- he-? F_____ d__ e_ k_____ h___ F-n-e- d-t e- k-m-r- h-r- ------------------------- Finnes det et kamera her? 0
Am nevoie de un calculator. Jeg ---n--r -n-d---mas-in. J__ t______ e_ d__________ J-g t-e-g-r e- d-t-m-s-i-. -------------------------- Jeg trenger en datamaskin. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Jeg-v-l s-----en --o--. J__ v__ s____ e_ e_____ J-g v-l s-n-e e- e-o-t- ----------------------- Jeg vil sende en epost. 0
Aveţi aici un calculator? F---es-----e- data-a-ki- her? F_____ d__ e_ d_________ h___ F-n-e- d-t e- d-t-m-s-i- h-r- ----------------------------- Finnes det en datamaskin her? 0
Îmi trebuie un pix. J-- -r-nger ----ul-----. J__ t______ e_ k________ J-g t-e-g-r e- k-l-p-n-. ------------------------ Jeg trenger en kulepenn. 0
Vreau să scriu ceva. Jeg-v-l-s--------e. J__ v__ s_____ n___ J-g v-l s-r-v- n-e- ------------------- Jeg vil skrive noe. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Finn-s------t ----o- e- --l-p-nn-h-r? F_____ d__ e_ a__ o_ e_ k_______ h___ F-n-e- d-t e- a-k o- e- k-l-p-n- h-r- ------------------------------------- Finnes det et ark og en kulepenn her? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Norvegiană (1-100) MP3 Norvegiană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...