Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   no På hotell – ankomst

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [tjuesju]

På hotell – ankomst

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? H-r d--e--t--ed----om? H__ d___ e_ l____ r___ H-r d-r- e- l-d-g r-m- ---------------------- Har dere et ledig rom? 0
Am rezervat o cameră. J-g --r--e-ti-t rom. J__ h__ b______ r___ J-g h-r b-s-i-t r-m- -------------------- Jeg har bestilt rom. 0
Numele meu este Müller. Jeg h-----..---ü--e-. J__ h____ .__ M______ J-g h-t-r .-. M-l-e-. --------------------- Jeg heter ... Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. J-g -r-ng---et--n-el-r--. J__ t______ e_ e_________ J-g t-e-g-r e- e-k-l-r-m- ------------------------- Jeg trenger et enkeltrom. 0
Am nevoie de o cameră dublă. Je- t-en--r e----b---tro-. J__ t______ e_ d__________ J-g t-e-g-r e- d-b-e-t-o-. -------------------------- Jeg trenger et dobbeltrom. 0
Cât costă camera pe noapte? Hva---s--r--o--et--e- ---t? H__ k_____ r_____ p__ n____ H-a k-s-e- r-m-e- p-r n-t-? --------------------------- Hva koster rommet per natt? 0
Vreau o cameră cu cadă. Je- --ske--e- --- --d--a-. J__ ø_____ e_ r__ m__ b___ J-g ø-s-e- e- r-m m-d b-d- -------------------------- Jeg ønsker et rom med bad. 0
Vreau o cameră cu duş. Je- -n---r--t-r-m--e--du-j. J__ ø_____ e_ r__ m__ d____ J-g ø-s-e- e- r-m m-d d-s-. --------------------------- Jeg ønsker et rom med dusj. 0
Pot să văd camera? Ka- jeg-få-------ro----? K__ j__ f_ s_ p_ r______ K-n j-g f- s- p- r-m-e-? ------------------------ Kan jeg få se på rommet? 0
Există aici un garaj? F-nne--d---e--g-ra-j-? F_____ d__ e_ g_______ F-n-e- d-t e- g-r-s-e- ---------------------- Finnes det en garasje? 0
Există aici un seif? F---es--e- e- sa-e? F_____ d__ e_ s____ F-n-e- d-t e- s-f-? ------------------- Finnes det en safe? 0
Există aici un fax? F--n-- --t----fa--? F_____ d__ e_ f____ F-n-e- d-t e- f-k-? ------------------- Finnes det en faks? 0
Bine, iau camera. Flott--j-g-ta---o--e-. F_____ j__ t__ r______ F-o-t- j-g t-r r-m-e-. ---------------------- Flott, jeg tar rommet. 0
Aici este cheia. Her -r nøkle--. H__ e_ n_______ H-r e- n-k-e-e- --------------- Her er nøklene. 0
Aici este bagajul meu. Her-e--b-g--je--m-n. H__ e_ b_______ m___ H-r e- b-g-s-e- m-n- -------------------- Her er bagasjen min. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? N-r ---d-t --o-o-t? N__ e_ d__ f_______ N-r e- d-t f-o-o-t- ------------------- Når er det frokost? 0
La ce oră se serveşte prânzul? N----r de- m-d-a-? N__ e_ d__ m______ N-r e- d-t m-d-a-? ------------------ Når er det middag? 0
La ce oră se serveşte cina? N-r-e- det-k--ld-ma-? N__ e_ d__ k_________ N-r e- d-t k-e-d-m-t- --------------------- Når er det kveldsmat? 0

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.