Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   hy օդանավակայանում

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [երեսունհինգ]

35 [yeresunhing]

օդանավակայանում

[odanavakayanum]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Ե---ւզու---մ-թ--չք------Ա------ն-լ: Ե_ ո_____ ե_ թ____ դ___ Ա____ գ____ Ե- ո-զ-ւ- ե- թ-ի-ք դ-պ- Ա-ե-ք գ-ե-: ----------------------------------- Ես ուզում եմ թռիչք դեպի Աթենք գնել: 0
Ye- u----y-----rri-h-k--dep---t-ye-k---n-l Y__ u___ y__ t_________ d___ A_______ g___ Y-s u-u- y-m t-r-i-h-k- d-p- A-’-e-k- g-e- ------------------------------------------ Yes uzum yem t’rrich’k’ depi At’yenk’ gnel
Este un zbor direct? Դա-ուղ-՞- -------: Դ_ ո_____ թ____ է_ Դ- ո-ղ-՞- թ-ի-ք է- ------------------ Դա ուղի՞ղ թռիչք է: 0
D- --------t’--i-h--’-e D_ u______ t_________ e D- u-h-՞-h t-r-i-h-k- e ----------------------- Da ughi՞gh t’rrich’k’ e
Vă rog un loc la geam, nefumători. Խն-րո-մ ------տ--ս պատ-ւ---ի----: Խ______ ե_ մ_ տ___ պ________ մ___ Խ-դ-ո-մ ե- մ- տ-մ- պ-տ-ւ-ա-ի մ-տ- --------------------------------- Խնդրում եմ մի տոմս պատուհանի մոտ: 0
K-n-ru- --m ----o-s patu--n---ot K______ y__ m_ t___ p_______ m__ K-n-r-m y-m m- t-m- p-t-h-n- m-t -------------------------------- Khndrum yem mi toms patuhani mot
Vreau să confirm rezervarea mea. Ես -ւ------- ---պա--ե-ը-հ--տատել: Ե_ ո_____ ե_ ի_ պ______ հ________ Ե- ո-զ-ւ- ե- ի- պ-տ-ե-ը հ-ս-ա-ե-: --------------------------------- Ես ուզում եմ իմ պատվերը հաստատել: 0
Y----z---y-m-i----t--r- h--tatel Y__ u___ y__ i_ p______ h_______ Y-s u-u- y-m i- p-t-e-y h-s-a-e- -------------------------------- Yes uzum yem im patvery hastatel
Vreau să anulez rezervarea mea. Ե- --զու-----ի- պ---ե-ը-չ--ա--ել: Ե_ ո_____ ե_ ի_ պ______ չ________ Ե- ո-զ-ւ- ե- ի- պ-տ-ե-ը չ-ղ-ր-ե-: --------------------------------- Ես ուզում եմ իմ պատվերը չեղարկել: 0
Y----z---ye---- --tv--y----y---ark-l Y__ u___ y__ i_ p______ c___________ Y-s u-u- y-m i- p-t-e-y c-’-e-h-r-e- ------------------------------------ Yes uzum yem im patvery ch’yegharkel
Vreau să schimb rezervarea mea. Ե--ուզու- եմ-իմ--ատվե-ը փ--ել: Ե_ ո_____ ե_ ի_ պ______ փ_____ Ե- ո-զ-ւ- ե- ի- պ-տ-ե-ը փ-խ-լ- ------------------------------ Ես ուզում եմ իմ պատվերը փոխել: 0
Yes ---- ye--im pat--r----v-k-el Y__ u___ y__ i_ p______ p_______ Y-s u-u- y-m i- p-t-e-y p-v-k-e- -------------------------------- Yes uzum yem im patvery p’vokhel
Când pleacă următorul avion spre Roma? Ե՞-- ---ե----մ հա-որդ--դա-ա-- դեպի-Հռո-: Ե___ է մ______ հ_____ օ______ դ___ Հ____ Ե-ր- է մ-կ-ո-մ հ-ջ-ր- օ-ա-ա-ը դ-պ- Հ-ո-: ---------------------------------------- Ե՞րբ է մեկնում հաջորդ օդանավը դեպի Հռոմ: 0
Y-՞r--- --k-u- --j--d-od-na---dep--Hrrom Y____ e m_____ h_____ o______ d___ H____ Y-՞-b e m-k-u- h-j-r- o-a-a-y d-p- H-r-m ---------------------------------------- Ye՞rb e meknum hajord odanavy depi Hrrom
Mai sunt două locuri libere? Ե---- ազա- տ---ր-դե----՞ն: Ե____ ա___ տ____ դ__ կ____ Ե-կ-ւ ա-ա- տ-ղ-ր դ-ռ կ-՞-: -------------------------- Երկու ազատ տեղեր դեռ կա՞ն: 0
Ye----azat---g-e- -err--a-n Y____ a___ t_____ d___ k___ Y-r-u a-a- t-g-e- d-r- k-՞- --------------------------- Yerku azat tegher derr ka՞n
Nu, mai avem numai un loc liber. Ո-----ն--ք--ի--- -ե- ազ-- տ-ղ: Ո__ ո_____ մ____ մ__ ա___ տ___ Ո-, ո-ն-ն- մ-ա-ն մ-կ ա-ա- տ-ղ- ------------------------------ Ոչ, ունենք միայն մեկ ազատ տեղ: 0
V----, -n-nk---i--- mek-az-t tegh V_____ u_____ m____ m__ a___ t___ V-c-’- u-e-k- m-a-n m-k a-a- t-g- --------------------------------- Voch’, unenk’ miayn mek azat tegh
Când aterizăm? Ե՞րբ --- վայր----կ-տ-ր--մ: Ե___ ե__ վ______ կ________ Ե-ր- ե-ք վ-յ-է-ք կ-տ-ր-ւ-: -------------------------- Ե՞րբ ենք վայրէջք կատարում: 0
Y-՞-b y-n-’ -ayr---’-k-t-r-m Y____ y____ v_______ k______ Y-՞-b y-n-’ v-y-e-k- k-t-r-m ---------------------------- Ye՞rb yenk’ vayrejk’ katarum
Când ajungem? Ե-րբ-ենք հաս-ում: Ե___ ե__ հ_______ Ե-ր- ե-ք հ-ս-ո-մ- ----------------- Ե՞րբ ենք հասնում: 0
Y--rb---n-’ ---n-m Y____ y____ h_____ Y-՞-b y-n-’ h-s-u- ------------------ Ye՞rb yenk’ hasnum
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Ե--բ-է -ե-ն-ւմ-ա-տոբ---ը-դեպի ----քի--ե-տ---: Ե___ է մ______ ա________ դ___ ք_____ կ_______ Ե-ր- է մ-կ-ո-մ ա-տ-բ-ւ-ը դ-պ- ք-ղ-ք- կ-ն-ր-ն- --------------------------------------------- Ե՞րբ է մեկնում ավտոբուսը դեպի քաղաքի կենտրոն: 0
Ye՞-b---m----- a-t-busy--e---k--g-a-’i ----ron Y____ e m_____ a_______ d___ k________ k______ Y-՞-b e m-k-u- a-t-b-s- d-p- k-a-h-k-i k-n-r-n ---------------------------------------------- Ye՞rb e meknum avtobusy depi k’aghak’i kentron
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Ս---ե-ր-ճա-պ-ո-----: Ս_ Ձ___ ճ________ է_ Ս- Ձ-՞- ճ-մ-ր-ւ-ն է- -------------------- Սա Ձե՞ր ճամպրուկն է: 0
Sa-D-e՞r c-a-pru-- e S_ D____ c________ e S- D-e-r c-a-p-u-n e -------------------- Sa Dze՞r champrukn e
Acesta este geanta dumneavoastră? Սա ---- պա----ա---է: Ս_ Ձ___ պ________ է_ Ս- Ձ-՞- պ-յ-ւ-ա-ն է- -------------------- Սա Ձե՞ր պայուսակն է: 0
Sa--ze՞----yu-a-n-e S_ D____ p_______ e S- D-e-r p-y-s-k- e ------------------- Sa Dze՞r payusakn e
Acesta este bagajul dumneavoastră? Ս- Ձե-ր ճամպ-ուկ- է: Ս_ Ձ___ ճ________ է_ Ս- Ձ-՞- ճ-մ-ր-ւ-ն է- -------------------- Սա Ձե՞ր ճամպրուկն է: 0
Sa -ze---cha-----n-e S_ D____ c________ e S- D-e-r c-a-p-u-n e -------------------- Sa Dze՞r champrukn e
Cât bagaj pot lua cu mine? Քան-՞-ճ--պրո-- -ար-- -- -ե--նե-: Ք____ ճ_______ կ____ ե_ վ_______ Ք-ն-՞ ճ-մ-ր-ւ- կ-ր-ղ ե- վ-ր-ն-լ- -------------------------------- Քանի՞ ճամպրուկ կարող եմ վերցնել: 0
K-an-- c-ampruk--a-ogh --m-v-r--’-el K_____ c_______ k_____ y__ v________ K-a-i- c-a-p-u- k-r-g- y-m v-r-s-n-l ------------------------------------ K’ani՞ champruk karogh yem verts’nel
Douăzeci de kilograme. քսա----լ----մ ք___ կ_______ ք-ա- կ-լ-գ-ա- ------------- քսան կիլոգրամ 0
k’s---kil-gr-m k____ k_______ k-s-n k-l-g-a- -------------- k’san kilogram
Ce, numai douăzeci de kilograme? Ինչ---ս--մ--յ- քսա- --լ-գրա՞-: Ի_______ մ____ ք___ կ_________ Ի-չ-ե-ս- մ-ա-ն ք-ա- կ-լ-գ-ա-մ- ------------------------------ Ինչպե՞ս; միայն քսան կիլոգրա՞մ: 0
I-c-’pe--;---a-- --s------ogr-՞m I_________ m____ k____ k________ I-c-’-e-s- m-a-n k-s-n k-l-g-a-m -------------------------------- Inch’pe՞s; miayn k’san kilogra՞m

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.