Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   hy սովորել օտար լեզուներ

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [քսաներեք]

23 [k’sanerek’]

սովորել օտար լեզուներ

sovorel otar lezuner

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? Որտ-՞- ե-----ա-ե-------որ--: Ո_____ ե_ ի________ ս_______ Ո-տ-՞- ե- ի-պ-ն-ր-ն ս-վ-ր-լ- ---------------------------- Որտե՞ղ եք իսպաներեն սովորել: 0
Vort-՞-h yek’--s-----en-sov--el V_______ y___ i________ s______ V-r-e-g- y-k- i-p-n-r-n s-v-r-l ------------------------------- Vorte՞gh yek’ ispaneren sovorel
Ştiţi şi portugheza? Պո-տուգալ-ր-ն-է- -ք կ-րող-նու՞մ: Պ____________ է_ ե_ կ___________ Պ-ր-ո-գ-լ-ր-ն է- ե- կ-ր-ղ-ն-ւ-մ- -------------------------------- Պորտուգալերեն էլ եք կարողանու՞մ: 0
P------l--e--e- ye-’ -arog--n--m P___________ e_ y___ k__________ P-r-u-a-e-e- e- y-k- k-r-g-a-u-m -------------------------------- Portugaleren el yek’ karoghanu՞m
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Այ---կա-ո--ն--մ -մ --և--- -ի--իտա-եր--: Ա___ կ_________ ե_ ն__ մ_ ք__ ի________ Ա-ո- կ-ր-ղ-ն-ւ- ե- ն-և մ- ք-չ ի-ա-ե-ե-: --------------------------------------- Այո, կարողանում եմ նաև մի քիչ իտալերեն: 0
A-o,--arog--nu--ye---a-v--i ---ch- --a-e-en A___ k_________ y__ n___ m_ k_____ i_______ A-o- k-r-g-a-u- y-m n-e- m- k-i-h- i-a-e-e- ------------------------------------------- Ayo, karoghanum yem naev mi k’ich’ italeren
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. Ես գ-նու- ե-, ո---ու----տ-լավ -- -ոս---: Ե_ գ_____ ե__ ո_ դ___ շ__ լ__ ե_ խ______ Ե- գ-ն-ւ- ե-, ո- դ-ւ- շ-տ լ-վ ե- խ-ս-ւ-: ---------------------------------------- Ես գտնում եմ, որ դուք շատ լավ եք խոսում: 0
Yes --n-- -------- --k’ sh-t l-v---k- -----m Y__ g____ y___ v__ d___ s___ l__ y___ k_____ Y-s g-n-m y-m- v-r d-k- s-a- l-v y-k- k-o-u- -------------------------------------------- Yes gtnum yem, vor duk’ shat lav yek’ khosum
Limbile sunt foarte asemănătoare. Լեզուները-բ-վ--անի--------ն --ա-: Լ________ բ________ ն___ ե_ ի____ Լ-զ-ւ-ե-ը բ-վ-կ-ն-ն ն-ա- ե- ի-ա-: --------------------------------- Լեզուները բավականին նման են իրար: 0
Le-------ba-a----n-nman y-n---ar L_______ b________ n___ y__ i___ L-z-n-r- b-v-k-n-n n-a- y-n i-a- -------------------------------- Lezunery bavakanin nman yen irar
Le pot înţelege bine. Ես-Ձե--լ-վ--- -----ն--մ: Ե_ Ձ__ լ__ ե_ հ_________ Ե- Ձ-զ լ-վ ե- հ-ս-ա-ո-մ- ------------------------ Ես Ձեզ լավ եմ հասկանում: 0
Y-s D--z la- --m---ska--m Y__ D___ l__ y__ h_______ Y-s D-e- l-v y-m h-s-a-u- ------------------------- Yes Dzez lav yem haskanum
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Բ-յց --սելն -ւ-գր--ը-դժվ---է: Բ___ խ_____ ո_ գ____ դ____ է_ Բ-յ- խ-ս-լ- ո- գ-ե-ը դ-վ-ր է- ----------------------------- Բայց խոսելն ու գրելը դժվար է: 0
Bay-s- kh---l- - --e-y--zhva- e B_____ k______ u g____ d_____ e B-y-s- k-o-e-n u g-e-y d-h-a- e ------------------------------- Bayts’ khoseln u grely dzhvar e
Încă mai fac multe greşeli. Ե- դ-ռ--խալն------ան-ւմ: Ե_ դ__ ս______ ե_ ա_____ Ե- դ-ռ ս-ա-ն-ր ե- ա-ո-մ- ------------------------ Ես դեռ սխալներ եմ անում: 0
Y-s-der----haln-r y-- anum Y__ d___ s_______ y__ a___ Y-s d-r- s-h-l-e- y-m a-u- -------------------------- Yes derr skhalner yem anum
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. Խ--րո-- -մ--ն--մի-----ղ--ք: Խ______ ե_ ի__ մ___ ո______ Խ-դ-ո-մ ե- ի-ձ մ-շ- ո-ղ-ե-: --------------------------- Խնդրում եմ ինձ միշտ ուղղեք: 0
K--d--m-ye- indz--i-h---g----k’ K______ y__ i___ m____ u_______ K-n-r-m y-m i-d- m-s-t u-h-h-k- ------------------------------- Khndrum yem indz misht ughghek’
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. Ձ-- առո--ն-ւ---ւնը շ-տ լա- է: Ձ__ ա_____________ շ__ լ__ է_ Ձ-ր ա-ո-ա-ո-թ-ո-ն- շ-տ լ-վ է- ----------------------------- Ձեր առոգանությունը շատ լավ է: 0
D--r a-ro-an-t---ny s----l---e D___ a_____________ s___ l__ e D-e- a-r-g-n-t-y-n- s-a- l-v e ------------------------------ Dzer arroganut’yuny shat lav e
Aveţi un mic accent. Դո-- -ի -ոք--առոգ--ու-յուն -ւ---: Դ___ մ_ փ___ ա____________ ո_____ Դ-ւ- մ- փ-ք- ա-ո-ա-ո-թ-ո-ն ո-ն-ք- --------------------------------- Դուք մի փոքր առոգանություն ունեք: 0
D-k- ---p’v---r arrogan-t’-u- --ek’ D___ m_ p______ a____________ u____ D-k- m- p-v-k-r a-r-g-n-t-y-n u-e-’ ----------------------------------- Duk’ mi p’vok’r arroganut’yun unek’
Se cunoaşte de unde proveniţi. Ձգացվ-ւմ -, թ- ո-տ-ղից--- ---ի-: Ձ_______ է_ թ_ ո______ ե_ գ_____ Ձ-ա-վ-ւ- է- թ- ո-տ-ղ-ց ե- գ-լ-ս- -------------------------------- Ձգացվում է, թե որտեղից եք գալիս: 0
Dzg----vum e, t’y--v-rt-g--ts’--ek- -a-is D_________ e_ t___ v__________ y___ g____ D-g-t-’-u- e- t-y- v-r-e-h-t-’ y-k- g-l-s ----------------------------------------- Dzgats’vum e, t’ye vorteghits’ yek’ galis
Care este limba dumneavoastră maternă? Ո՞րն - -եր--այ---ի լ--ու-: Ո___ է Ձ__ մ______ լ______ Ո-ր- է Ձ-ր մ-յ-ե-ի լ-զ-ւ-: -------------------------- Ո՞րն է Ձեր մայրենի լեզուն: 0
V--rn-- D--r-m-y-en--le--n V____ e D___ m______ l____ V-՞-n e D-e- m-y-e-i l-z-n -------------------------- VO՞rn e Dzer mayreni lezun
Faceţi un curs de limbi? Դո-ք---զվ- դա---թ--ի՞ եք գ---մ: Դ___ լ____ դ_________ ե_ գ_____ Դ-ւ- լ-զ-ի դ-ս-ն-ա-ի- ե- գ-ո-մ- ------------------------------- Դուք լեզվի դասընթացի՞ եք գնում: 0
D-k--lez-i da-y-t’a-s-i---e-- g-um D___ l____ d____________ y___ g___ D-k- l-z-i d-s-n-’-t-’-՞ y-k- g-u- ---------------------------------- Duk’ lezvi dasynt’ats’i՞ yek’ gnum
Ce instrument de învăţare utilizaţi? Դ--- ո՞ր --սա---ք--եք--գտագ---ու-: Դ___ ո__ դ________ ե_ օ___________ Դ-ւ- ո-ր դ-ս-գ-ր-ն ե- օ-տ-գ-ր-ո-մ- ---------------------------------- Դուք ո՞ր դասագիրքն եք օգտագործում: 0
D-k’ vo-r --s--ir--n -ek’-o-ta-o-tsum D___ v___ d_________ y___ o__________ D-k- v-՞- d-s-g-r-’- y-k- o-t-g-r-s-m ------------------------------------- Duk’ vo՞r dasagirk’n yek’ ogtagortsum
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. Այ--պ-հին--- ----եմ, -------ն-պ------ոչվ---: Ա__ պ____ ե_ չ______ թ_ դ_ ի_____ է կ_______ Ա-ս պ-հ-ն ե- չ-ի-ե-, թ- դ- ի-չ-ե- է կ-չ-ո-մ- -------------------------------------------- Այս պահին ես չգիտեմ, թե դա ինչպես է կոչվում: 0
A----a--n -e---h’--t----t-ye-d- in-h’--- e koc-’vum A__ p____ y__ c________ t___ d_ i_______ e k_______ A-s p-h-n y-s c-’-i-e-, t-y- d- i-c-’-e- e k-c-’-u- --------------------------------------------------- Ays pahin yes ch’gitem, t’ye da inch’pes e koch’vum
Nu îmi amintesc titlul. Ե- -ե---գ-րը չ-----շում: Ե_ վ________ չ__ հ______ Ե- վ-ր-ա-ի-ը չ-մ հ-շ-ւ-: ------------------------ Ես վերնագիրը չեմ հիշում: 0
Y-s -er-a--r- -h’-e----s--m Y__ v________ c_____ h_____ Y-s v-r-a-i-y c-’-e- h-s-u- --------------------------- Yes vernagiry ch’yem hishum
Asta am uitat. Ես դա-մո-ա--լ-եմ: Ե_ դ_ մ______ ե__ Ե- դ- մ-ռ-ց-լ ե-: ----------------- Ես դա մոռացել եմ: 0
Ye---- -orr-t-’y---y-m Y__ d_ m__________ y__ Y-s d- m-r-a-s-y-l y-m ---------------------- Yes da morrats’yel yem

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!