Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   ti ሕሉፍ 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [ሰማንያንሓደን]

81 [semaniyaniḥadeni]

ሕሉፍ 1

[ḥilufi 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
a scrie ም-ሓፍ ም___ ም-ሓ- ---- ምጽሓፍ 0
mits’ih-afi m_________ m-t-’-h-a-i ----------- mits’iḥafi
El scria o scrisoare. ን--ሓ- ደ-ዳበ--ጽሕፍ --። ን_ ሓ_ ደ___ ይ___ ኣ__ ን- ሓ- ደ-ዳ- ይ-ሕ- ኣ-። ------------------- ንሱ ሓደ ደብዳበ ይጽሕፍ ኣሎ። 0
n-su-ḥ-de----i--be--i-s---̣----al-። n___ ḥ___ d_______ y_________ a___ n-s- h-a-e d-b-d-b- y-t-’-h-i-i a-o- ------------------------------------ nisu ḥade debidabe yits’iḥifi alo።
Şi ea scria o vedere. ንሳ‘-ን ሓ- ካ-ታ ት----ኣ-። ን____ ሓ_ ካ__ ት___ ኣ__ ን-‘-ን ሓ- ካ-ታ ት-ሕ- ኣ-። --------------------- ንሳ‘ውን ሓደ ካርታ ትጽሕፍ ኣላ። 0
nisa‘--ni h-ad---arita-ti-s’--̣ifi a-a። n________ ḥ___ k_____ t_________ a___ n-s-‘-i-i h-a-e k-r-t- t-t-’-h-i-i a-a- --------------------------------------- nisa‘wini ḥade karita tits’iḥifi ala።
a citi ኣ-በበ ኣ___ ኣ-በ- ---- ኣንበበ 0
anibebe a______ a-i-e-e ------- anibebe
El citea o ilustrată. ን- ሓደ -ሉ--ረይት(-ጽሔ-)-የ--- --። ን_ ሓ_ ኢ____________ የ___ ኔ__ ን- ሓ- ኢ-ስ-ረ-ት-መ-ሔ-) የ-ብ- ኔ-። ---------------------------- ንሱ ሓደ ኢሉስትረይት(መጽሔት) የንብብ ኔሩ። 0
n--u -̣a---ī---i-ir-y--i(----’--̣ē-i) ye---ib- n--u። n___ ḥ___ ī________________________ y_______ n____ n-s- h-a-e ī-u-i-i-e-i-i-m-t-’-h-ē-i- y-n-b-b- n-r-። ---------------------------------------------------- nisu ḥade īlusitireyiti(mets’iḥēti) yenibibi nēru።
Şi ea citea o carte. ንሳ----ሓ- --ሓ----ብ--ኔ-። ን_ ከ_ ሓ_ መ___ ተ___ ኔ__ ን- ከ- ሓ- መ-ሓ- ተ-ብ- ኔ-። ---------------------- ንሳ ከኣ ሓደ መጽሓፍ ተንብብ ኔራ። 0
n-----e’---̣a-e met-’i------t-n---bi -ē-a። n___ k___ ḥ___ m_________ t_______ n____ n-s- k-’- h-a-e m-t-’-h-a-i t-n-b-b- n-r-። ------------------------------------------ nisa ke’a ḥade mets’iḥafi tenibibi nēra።
a lua ወሰደ ወ__ ወ-ደ --- ወሰደ 0
we-e-e w_____ w-s-d- ------ wesede
El a luat o ţigară. ንሱ-ሓደ--------። ን_ ሓ_ ሽ__ ወ___ ን- ሓ- ሽ-ራ ወ-ዱ- -------------- ንሱ ሓደ ሽጋራ ወሲዱ። 0
n--u---ad- ---g-----e-ī--። n___ ḥ___ s______ w______ n-s- h-a-e s-i-a-a w-s-d-። -------------------------- nisu ḥade shigara wesīdu።
Ea a luat o bucată de ciocolată. ንሳ-ሓ- ቍራጽ ቾ--ታ-ወ--። ን_ ሓ_ ቍ__ ቾ___ ወ___ ን- ሓ- ቍ-ጽ ቾ-ላ- ወ-ዳ- ------------------- ንሳ ሓደ ቍራጽ ቾኮላታ ወሲዳ። 0
ni-a--̣ad----wir--s’---h--ola-a--e--da። n___ ḥ___ k_________ c________ w______ n-s- h-a-e k-w-r-t-’- c-o-o-a-a w-s-d-። --------------------------------------- nisa ḥade k’wirats’i chokolata wesīda።
El era infidel, dar ea era fidelă. ን- --ን-ኣ---ረን-- ንሳ------ንቲ ኔ-። ን_ እ__ ኣ_____ ፣ ን_ ግ_ እ___ ኔ__ ን- እ-ን ኣ-ነ-ረ- ፣ ን- ግ- እ-ን- ኔ-። ------------------------------ ንሱ እሙን ኣይነበረን ፣ ንሳ ግን እምንቲ ኔራ። 0
n--u --uni --i-----e-- ፣ -i---g-ni-i--nitī-n---። n___ i____ a__________ ፣ n___ g___ i______ n____ n-s- i-u-i a-i-e-e-e-i ፣ n-s- g-n- i-i-i-ī n-r-። ------------------------------------------------ nisu imuni ayinebereni ፣ nisa gini iminitī nēra።
El era leneş, dar ea era harnică. ን- ህኩይ--ሩ፣--- -ን--ግ----ራ። ን_ ህ__ ኔ__ ን_ ግ_ ት___ ኔ__ ን- ህ-ይ ኔ-፣ ን- ግ- ት-ህ- ኔ-። ------------------------- ንሱ ህኩይ ኔሩ፣ ንሳ ግን ትግህቲ ኔራ። 0
ni-u hi-u---nē--፣-n-sa g-ni-t--i-i-----r-። n___ h_____ n____ n___ g___ t_______ n____ n-s- h-k-y- n-r-፣ n-s- g-n- t-g-h-t- n-r-። ------------------------------------------ nisu hikuyi nēru፣ nisa gini tigihitī nēra።
El era sărac, dar ea era bogată. ን--ድ--ኔ-- ን- ግ- -----ኢያ ኔራ፣ ን_ ድ_ ኔ__ ን_ ግ_ ሃ___ ኢ_ ኔ__ ን- ድ- ኔ-፣ ን- ግ- ሃ-ታ- ኢ- ኔ-፣ --------------------------- ንሱ ድኻ ኔሩ፣ ንሳ ግን ሃብታም ኢያ ኔራ፣ 0
n--- dih-- nēru-----a g-n- -ab-t-mi-īya -ē--፣ n___ d___ n____ n___ g___ h_______ ī__ n____ n-s- d-h-a n-r-፣ n-s- g-n- h-b-t-m- ī-a n-r-፣ --------------------------------------------- nisu diẖa nēru፣ nisa gini habitami īya nēra፣
El nu a avut bani, ci datorii. ን----ዘ--ኣይነ---- ዕዳ-ት-ም-ር ኔሩዎ። ን_ ገ___ ኣ______ ዕ_______ ኔ___ ን- ገ-ዘ- ኣ-ነ-ሮ-፣ ዕ-ታ-‘-በ- ኔ-ዎ- ----------------------------- ንሱ ገንዘብ ኣይነበሮን፣ ዕዳታት‘ምበር ኔሩዎ። 0
n--u--e---eb---yin--er-ni- ‘---t--------ri n---w-። n___ g_______ a___________ ‘______________ n______ n-s- g-n-z-b- a-i-e-e-o-i- ‘-d-t-t-‘-i-e-i n-r-w-። -------------------------------------------------- nisu genizebi ayineberoni፣ ‘idatati‘miberi nēruwo።
El nu a avut noroc, ci ghinion. ሕማቕ ዕድል‘-በር ጽቡቅ ዕ---ኣይነበሮ- ። ሕ__ ዕ______ ጽ__ ዕ__ ኣ_____ ። ሕ-ቕ ዕ-ል-ም-ር ጽ-ቅ ዕ-ል ኣ-ነ-ሮ- ። ---------------------------- ሕማቕ ዕድል‘ምበር ጽቡቅ ዕድል ኣይነበሮን ። 0
h--ma--’i---d------b-ri-t-’-bu-’- -id--- -----be-----። ḥ______ ‘____________ t________ ‘_____ a__________ ። h-i-a-̱-i ‘-d-l-‘-i-e-i t-’-b-k-i ‘-d-l- a-i-e-e-o-i ። ------------------------------------------------------ ḥimaḵ’i ‘idili‘miberi ts’ibuk’i ‘idili ayineberoni ።
El nu a avut succes, ci insucces. ውድቐት‘ምበ- --ት--ይነበ-- ። ው_______ ዓ__ ኣ_____ ። ው-ቐ-‘-በ- ዓ-ት ኣ-ነ-ሮ- ። --------------------- ውድቐት‘ምበር ዓወት ኣይነበሮን ። 0
w-dik--et-‘mi-eri---weti-ayineb----- ። w_______________ ‘_____ a__________ ። w-d-k-’-t-‘-i-e-i ‘-w-t- a-i-e-e-o-i ። -------------------------------------- widiḵ’eti‘miberi ‘aweti ayineberoni ።
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. ዘ-ድ--‘--ር-ድ-ት ኣ--በ-ን። ዘ________ ድ__ ኣ______ ዘ-ድ-ት-ም-ር ድ-ት ኣ-ነ-ረ-። --------------------- ዘይድሱት‘ምበር ድሱት ኣይነበረን። 0
ze-idisu-i-mi--r- -is----ayi-e--re-i። z________________ d_____ a___________ z-y-d-s-t-‘-i-e-i d-s-t- a-i-e-e-e-i- ------------------------------------- zeyidisuti‘miberi disuti ayinebereni።
El nu a fost fericit, ci nefericit. ዘ--ጉ- ‘-በር--ጉስ ---በ-- ። ዘ____ ‘___ ሕ__ ኣ_____ ። ዘ-ሕ-ስ ‘-በ- ሕ-ስ ኣ-ነ-ረ- ። ----------------------- ዘይሕጉስ ‘ምበር ሕጉስ ኣይነበረን ። 0
z--i-̣i---- -mib--i ḥ--usi--yin-b-r-n- ። z_________ ‘______ ḥ_____ a__________ ። z-y-h-i-u-i ‘-i-e-i h-i-u-i a-i-e-e-e-i ። ----------------------------------------- zeyiḥigusi ‘miberi ḥigusi ayinebereni ።
El nu a fost simpatic, ci antipatic. ጨ---ምበር ርህ-ህ ኣይነበረን ። ጨ______ ር___ ኣ_____ ። ጨ-ን-ም-ር ር-ሩ- ኣ-ነ-ረ- ። --------------------- ጨካን‘ምበር ርህሩህ ኣይነበረን ። 0
ch--k---‘mi-e-i-r-hi--hi-ay--eb--en--። c______________ r_______ a__________ ። c-’-k-n-‘-i-e-i r-h-r-h- a-i-e-e-e-i ። -------------------------------------- ch’ekani‘miberi rihiruhi ayinebereni ።

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.