Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   ti ኣድለየ - ደለየት(ምድላይ፣ ምምናይ)

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [ሱሳንትሽዓተን]

69 [susanitishi‘ateni]

ኣድለየ - ደለየት(ምድላይ፣ ምምናይ)

adileye - deleyeti(midilayi፣ miminayi)

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. ኣነ--ራ----ልየኒ-ኣ- ። ኣ_ ዓ__ የ____ ኣ_ ። ኣ- ዓ-ት የ-ል-ኒ ኣ- ። ----------------- ኣነ ዓራት የድልየኒ ኣሎ ። 0
a-e --r----yedi----n------። a__ ‘_____ y_________ a__ ። a-e ‘-r-t- y-d-l-y-n- a-o ። --------------------------- ane ‘arati yediliyenī alo ።
Vreau să dorm. ክድቅስ-ደ--። ክ___ ደ___ ክ-ቅ- ደ-የ- --------- ክድቅስ ደልየ። 0
kid-k’is- ----y-። k________ d______ k-d-k-i-i d-l-y-። ----------------- kidik’isi deliye።
Aveţi aici un pat? ኣ-ዚ ዓራት ኣ---? ኣ__ ዓ__ ኣ_ ዶ_ ኣ-ዚ ዓ-ት ኣ- ዶ- ------------- ኣብዚ ዓራት ኣሎ ዶ? 0
ab--- ‘---t- a-- -o? a____ ‘_____ a__ d__ a-i-ī ‘-r-t- a-o d-? -------------------- abizī ‘arati alo do?
Am nevoie de o lampă. መብ-ህቲ (--)--ድ--ኒ ኣ--። መ____ (___ የ____ ኣ_ ። መ-ራ-ቲ (-ቺ- የ-ል-ኒ ኣ- ። --------------------- መብራህቲ (ልቺ) የድልየኒ ኣሎ ። 0
meb--a--t- -l--hī)-y-dil-ye-ī --- ። m_________ (______ y_________ a__ ። m-b-r-h-t- (-i-h-) y-d-l-y-n- a-o ። ----------------------------------- mebirahitī (lichī) yediliyenī alo ።
Vreau să citesc. ከ-ብብ-ደ-የ። ከ___ ደ___ ከ-ብ- ደ-የ- --------- ከንብብ ደልየ። 0
k-n---b-----iye። k_______ d______ k-n-b-b- d-l-y-። ---------------- kenibibi deliye።
Aveţi aici o lampă? ኣ------ህ---ሎ -? ኣ__ ም____ ኣ_ ዶ_ ኣ-ዚ ም-ራ-ቲ ኣ- ዶ- --------------- ኣብዚ ምብራህቲ ኣሎ ዶ? 0
a-i-ī m-birahi-- a-- do? a____ m_________ a__ d__ a-i-ī m-b-r-h-t- a-o d-? ------------------------ abizī mibirahitī alo do?
Am nevoie de un telefon. ተለ-ን የድ-----ሎ ። ተ___ የ____ ኣ_ ። ተ-ፎ- የ-ል-ኒ ኣ- ። --------------- ተለፎን የድልየኒ ኣሎ ። 0
t--e---i ye--liyen--alo-። t_______ y_________ a__ ። t-l-f-n- y-d-l-y-n- a-o ። ------------------------- telefoni yediliyenī alo ።
Vreau să dau un telefon. ክድው- --የ። ክ___ ደ___ ክ-ው- ደ-የ- --------- ክድውል ደልየ። 0
ki---i-i-deli--። k_______ d______ k-d-w-l- d-l-y-። ---------------- kidiwili deliye።
Aveţi aici un telefon? ኣብ---ለ-ን -- -? ኣ__ ተ___ ኣ_ ዶ_ ኣ-ዚ ተ-ፎ- ኣ- ዶ- -------------- ኣብዚ ተለፎን ኣሎ ዶ? 0
a-----t---fo---alo--o? a____ t_______ a__ d__ a-i-ī t-l-f-n- a-o d-? ---------------------- abizī telefoni alo do?
Am nevoie de o cameră foto. ካ-ራ -ድል-- ኣሎ ። ካ__ የ____ ኣ_ ። ካ-ራ የ-ል-ኒ ኣ- ። -------------- ካመራ የድልየኒ ኣሎ ። 0
k--e-- yed-li--n----o-። k_____ y_________ a__ ። k-m-r- y-d-l-y-n- a-o ። ----------------------- kamera yediliyenī alo ።
Vreau să fotografiez. ፎ- ክገ---ደ-የ። ፎ_ ክ___ ደ___ ፎ- ክ-ብ- ደ-የ- ------------ ፎቶ ክገብር ደልየ። 0
f-t--k--ebiri----i-e። f___ k_______ d______ f-t- k-g-b-r- d-l-y-። --------------------- foto kigebiri deliye።
Aveţi aici o cameră foto? ኣ-ዚ---- ኣላ--? ኣ__ ካ__ ኣ_ ዶ_ ኣ-ዚ ካ-ራ ኣ- ዶ- ------------- ኣብዚ ካመራ ኣላ ዶ? 0
a------amer- -la---? a____ k_____ a__ d__ a-i-ī k-m-r- a-a d-? -------------------- abizī kamera ala do?
Am nevoie de un calculator. ኮ-ፒተ- ---የ-----። ኮ____ የ____ ኣ_ ። ኮ-ፒ-ር የ-ል-ኒ ኣ- ። ---------------- ኮምፒተር የድልየኒ ኣሎ ። 0
k-m---t----y-d--iy--ī--lo-። k_________ y_________ a__ ። k-m-p-t-r- y-d-l-y-n- a-o ። --------------------------- komipīteri yediliyenī alo ።
Vreau să trimit un E-Mail. ኢ-ይ- ክ--ድ--ል-። ኢ___ ክ___ ደ___ ኢ-ይ- ክ-ድ- ደ-የ- -------------- ኢመይል ክሰድድ ደልየ። 0
ī----li k----id---eli-e። ī______ k_______ d______ ī-e-i-i k-s-d-d- d-l-y-። ------------------------ īmeyili kisedidi deliye።
Aveţi aici un calculator? ኣብ--ኮምፒተ- ኣ- ዶ? ኣ__ ኮ____ ኣ_ ዶ_ ኣ-ዚ ኮ-ፒ-ር ኣ- ዶ- --------------- ኣብዚ ኮምፒተር ኣሎ ዶ? 0
a---- k-mi--te-i-a-o d-? a____ k_________ a__ d__ a-i-ī k-m-p-t-r- a-o d-? ------------------------ abizī komipīteri alo do?
Îmi trebuie un pix. መጽሓ--ፒ---ድ----ኣሎ ። መ___ ፒ_ የ____ ኣ_ ። መ-ሓ- ፒ- የ-ል-ኒ ኣ- ። ------------------ መጽሓፊ ፒሮ የድልየኒ ኣሎ ። 0
me---iḥ-fī----o y--ili-enī-al--። m_________ p___ y_________ a__ ። m-t-’-h-a-ī p-r- y-d-l-y-n- a-o ። --------------------------------- mets’iḥafī pīro yediliyenī alo ።
Vreau să scriu ceva. ገለ-ክ-ሕ- ደ--። ገ_ ክ___ ደ___ ገ- ክ-ሕ- ደ-የ- ------------ ገለ ክጽሕፍ ደልየ። 0
g--e ki---i--i-i--e-iye። g___ k_________ d______ g-l- k-t-’-h-i-i d-l-y-። ------------------------ gele kits’iḥifi deliye።
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? ኣ-ዚ-ወረቐ-ን -ሮ- -- -? ኣ__ ወ____ ፒ__ ኣ_ ዶ_ ኣ-ዚ ወ-ቐ-ን ፒ-ን ኣ- ዶ- ------------------- ኣብዚ ወረቐትን ፒሮን ኣሎ ዶ? 0
ab--ī w--e-̱--ti-----roni a----o? a____ w__________ p_____ a__ d__ a-i-ī w-r-k-’-t-n- p-r-n- a-o d-? --------------------------------- abizī wereḵ’etini pīroni alo do?

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...