Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   ti ሕሉፍ 3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83 [ሰማንያንሰለስተን]

83 [semaniyaniselesiteni]

ሕሉፍ 3

ḥilufi 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
a vorbi la telefon ደ--፣--ድ-ል ደ___ ም___ ደ-ለ- ም-ዋ- --------- ደወለ፣ ምድዋል 0
d-we-e- --diwali d______ m_______ d-w-l-፣ m-d-w-l- ---------------- dewele፣ midiwali
Am vorbit la telefon. ኣነ-------። ኣ_ ደ__ ኔ__ ኣ- ደ-ለ ኔ-። ---------- ኣነ ደዊለ ኔረ። 0
an- ----l- n---። a__ d_____ n____ a-e d-w-l- n-r-። ---------------- ane dewīle nēre።
Am vorbit tot timpul la telefon. ብዙሕ -- --ውል--ዒለ። ብ__ ግ_ ክ___ ው___ ብ-ሕ ግ- ክ-ው- ው-ለ- ---------------- ብዙሕ ግዜ ክድውል ውዒለ። 0
b--u--i---z--ki--w----wi--le። b_____ g___ k_______ w______ b-z-h-i g-z- k-d-w-l- w-‘-l-። ----------------------------- bizuḥi gizē kidiwili wi‘īle።
a întreba ሓ-ተ፣-ቶ ሓ_____ ሓ-ተ-ሕ- ------ ሓተተ፣ሕቶ 0
h-a--te፣h--to ḥ__________ h-a-e-e-h-i-o ------------- ḥatete፣ḥito
Am întrebat. ሓቲተ ኔረ። ሓ__ ኔ__ ሓ-ተ ኔ-። ------- ሓቲተ ኔረ። 0
h----t--n-r-። ḥ_____ n____ h-a-ī-e n-r-። ------------- ḥatīte nēre።
Am întrebat întotdeauna. ብዙሕ ግዜ-------። ብ__ ግ_ ሓ__ ኔ__ ብ-ሕ ግ- ሓ-ተ ኔ-። -------------- ብዙሕ ግዜ ሓቲተ ኔረ። 0
bi---̣i g--------ī---n--e። b_____ g___ ḥ_____ n____ b-z-h-i g-z- h-a-ī-e n-r-። -------------------------- bizuḥi gizē ḥatīte nēre።
a povesti ነገ--ኣ-ን--፣ ምዝንታው ነ_________ ም____ ነ-ረ-ኣ-ን-ወ- ም-ን-ው ---------------- ነገረ፣ኣዘንተወ፣ ምዝንታው 0
neger-፣-z-n-te--- m-zini-awi n________________ m_________ n-g-r-፣-z-n-t-w-፣ m-z-n-t-w- ---------------------------- negere፣azenitewe፣ mizinitawi
Am povestit. ኣን--ነግ--ኔ-። ኣ_ እ___ ኔ__ ኣ- እ-ግ- ኔ-። ----------- ኣን እነግር ኔረ። 0
a----negiri-n-re። a__ i______ n____ a-i i-e-i-i n-r-። ----------------- ani inegiri nēre።
Am povestit toată povestea. ኣነ----ጊዜ--ሪኽ-------ረ። ኣ_ ኩ_ ጊ_ ታ__ እ___ ኔ__ ኣ- ኩ- ጊ- ታ-ኽ እ-ግ- ኔ-። --------------------- ኣነ ኩሉ ጊዜ ታሪኽ እነግር ኔረ። 0
an- --l- ---ē tar-ẖi---e-i-i -ē--። a__ k___ g___ t_____ i______ n____ a-e k-l- g-z- t-r-h-i i-e-i-i n-r-። ----------------------------------- ane kulu gīzē tarīẖi inegiri nēre።
a învăţa ምጽናዕ;--ም-ር ም____ ም___ ም-ና-; ም-ሃ- ---------- ምጽናዕ; ምምሃር 0
mi-s’----i;-mi-i-a-i m__________ m_______ m-t-’-n-‘-; m-m-h-r- -------------------- mits’ina‘i; mimihari
Am învăţat. ኣ---መ----ረ። ኣ_ እ___ ኔ__ ኣ- እ-ሃ- ኔ-። ----------- ኣነ እመሃር ኔረ። 0
a-e--m-har- n-re። a__ i______ n____ a-e i-e-a-i n-r-። ----------------- ane imehari nēre።
Am învăţat toată seara. ኣነ -ሉ- -ሸ- ---- ው-ለ። ኣ_ ም__ ም__ ክ___ ው___ ኣ- ም-እ ም-ት ክ-ሃ- ው-ለ- -------------------- ኣነ ምሉእ ምሸት ክመሃር ውዒለ። 0
a----ilu-i -is-e-i k-mehari-w--ī--። a__ m_____ m______ k_______ w______ a-e m-l-’- m-s-e-i k-m-h-r- w-‘-l-። ----------------------------------- ane milu’i misheti kimehari wi‘īle።
a lucra ስራ-፣-ስራሕ ስ_______ ስ-ሕ-ም-ራ- -------- ስራሕ፣ምስራሕ 0
si-ah-----sir---i s______________ s-r-h-i-m-s-r-h-i ----------------- siraḥi፣misiraḥi
Am lucrat. ኣ- እሰር- ኔረ። ኣ_ እ___ ኔ__ ኣ- እ-ር- ኔ-። ----------- ኣነ እሰርሕ ኔረ። 0
a-e-i-----̣i --re። a__ i______ n____ a-e i-e-i-̣- n-r-። ------------------ ane iseriḥi nēre።
Am lucrat toată ziua. ኣ- --እ መ-ል--እሰ---ኔረ። ኣ_ ም__ መ___ እ___ ኔ__ ኣ- ም-እ መ-ል- እ-ር- ኔ-። -------------------- ኣነ ምሉእ መዓልቲ እሰርሕ ኔረ። 0
ane mi---i---‘----ī----riḥ- ---e። a__ m_____ m_______ i______ n____ a-e m-l-’- m-‘-l-t- i-e-i-̣- n-r-። ---------------------------------- ane milu’i me‘alitī iseriḥi nēre።
a mânca በል-----ላዕ በ___ ም___ በ-ዐ- ም-ላ- --------- በልዐ፣ ምብላዕ 0
beli‘ā፣--i----‘i b______ m_______ b-l-‘-፣ m-b-l-‘- ---------------- beli‘ā፣ mibila‘i
Am mâncat. ኣነ ---። ኣ_ ብ___ ኣ- ብ-ዐ- ------- ኣነ ብሊዐ። 0
a---bi-ī‘-። a__ b______ a-e b-l-‘-። ----------- ane bilī‘ā።
Am mâncat toată mâncarea. ኣነ-ብ--ኡ------ቢ በሊ-- ። ኣ_ ብ___ እ_ ም__ በ___ ። ኣ- ብ-ሉ- እ- ም-ቢ በ-ዐ- ። --------------------- ኣነ ብምሉኡ እቲ ምግቢ በሊዐዮ ። 0
ane-b-m---’u---ī-----bī b-lī--y- ። a__ b_______ i__ m_____ b_______ ። a-e b-m-l-’- i-ī m-g-b- b-l-‘-y- ። ---------------------------------- ane bimilu’u itī migibī belī‘āyo ።

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!