Dicționar de expresii

ro Numere   »   ur ‫گنتی کرنا‬

7 [şapte]

Numere

Numere

‫7 [سات]‬

saat

‫گنتی کرنا‬

[number]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Urdu Joaca Mai mult
Eu număr: ‫--- -ن-ا -و--‬ ‫___ گ___ ہ____ ‫-ی- گ-ت- ہ-ں-‬ --------------- ‫میں گنتا ہوں-‬ 0
mein g-n-a -oon m___ g____ h___ m-i- g-n-a h-o- --------------- mein ginta hoon
unu, doi, trei ‫ایک ،-د-، ت-ن‬ ‫___ ، د__ ت___ ‫-ی- ، د-، ت-ن- --------------- ‫ایک ، دو، تین‬ 0
ai-, do-, t-en a___ d___ t___ a-k- d-o- t-e- -------------- aik, doo, teen
Eu număr până la trei. ‫میں-ت----ک--نت- -و--‬ ‫___ ت__ ت_ گ___ ہ____ ‫-ی- ت-ن ت- گ-ت- ہ-ں-‬ ---------------------- ‫میں تین تک گنتا ہوں-‬ 0
me-- ---n -aq ---ta --on m___ t___ t__ g____ h___ m-i- t-e- t-q g-n-a h-o- ------------------------ mein teen taq ginta hoon
Eu număr mai departe: ‫--ں------گ-----و--‬ ‫___ م___ گ___ ہ____ ‫-ی- م-ی- گ-ت- ہ-ں-‬ -------------------- ‫میں مزید گنتا ہوں-‬ 0
me-n-a-r-----a hoon m___ a__ g____ h___ m-i- a-r g-n-a h-o- ------------------- mein aur ginta hoon
patru, cinci, şase, ‫چ--، پ-ن-،---‬ ‫____ پ____ چ__ ‫-ا-، پ-ن-، چ-‬ --------------- ‫چار، پانچ، چھ‬ 0
c-a--, ----ch- ---y c_____ p______ c___ c-a-r- p-a-c-, c-a- ------------------- chaar, paanch, chay
şapte, opt, nouă ‫س-ت- -ٹھ--ن-‬ ‫____ آ___ ن__ ‫-ا-، آ-ھ- ن-‬ -------------- ‫سات، آٹھ، نو‬ 0
s--t,--ath- no s____ a____ n_ s-a-, a-t-, n- -------------- saat, aath, no
Eu număr. ‫-یں--نتا-ہ---‬ ‫___ گ___ ہ____ ‫-ی- گ-ت- ہ-ں-‬ --------------- ‫میں گنتا ہوں-‬ 0
m--n ----- ho-n m___ g____ h___ m-i- g-n-a h-o- --------------- mein ginta hoon
Tu numeri. ‫-- گ-ت- ---‬ ‫__ گ___ ہ___ ‫-م گ-ت- ہ--- ------------- ‫تم گنتے ہو-‬ 0
tu- -inte-ho- t__ g____ h__ t-m g-n-e h-- ------------- tum ginte ho-
El numără. ‫وہ گ-ت-----‬ ‫__ گ___ ہ___ ‫-ہ گ-ت- ہ--- ------------- ‫وہ گنتا ہے-‬ 0
wo-----t- h-i - w__ g____ h__ - w-h g-n-a h-i - --------------- woh ginta hai -
Unu. Primul. ‫ای-- پہلا‬ ‫____ پ____ ‫-ی-، پ-ل-‬ ----------- ‫ایک، پہلا‬ 0
a-k---eh-a a___ p____ a-k- p-h-a ---------- aik, pehla
Doi. Al doilea. ‫-----و---‬ ‫___ د_____ ‫-و- د-س-ا- ----------- ‫دو، دوسرا‬ 0
do----o-ra d___ d____ d-o- d-s-a ---------- doo, dosra
Trei. Al treilea. ‫---، -ی-را‬ ‫____ ت_____ ‫-ی-، ت-س-ا- ------------ ‫تین، تیسرا‬ 0
teen, -e-s-a t____ t_____ t-e-, t-e-r- ------------ teen, teesra
Patru. Al Patrulea. ‫---- ----ا‬ ‫____ چ_____ ‫-ا-، چ-ت-ا- ------------ ‫چار، چوتھا‬ 0
c-aar---hout-a c_____ c______ c-a-r- c-o-t-a -------------- chaar, choutha
Cinci. Al cincilea. ‫پا-چ- -ان-و-ں‬ ‫_____ پ_______ ‫-ا-چ- پ-ن-و-ں- --------------- ‫پانچ، پانچواں‬ 0
pa--ch--p-nc--w-n p______ p________ p-a-c-, p-n-h-w-n ----------------- paanch, panchawan
Şase. Al şaselea. ‫چھ، چھٹا‬ ‫___ چ____ ‫-ھ- چ-ٹ-‬ ---------- ‫چھ، چھٹا‬ 0
ch-y- --ha-a c____ c_____ c-a-, c-h-t- ------------ chay, chhata
Şapte. Al şaptelea. ‫-ات--سات--ں‬ ‫____ س______ ‫-ا-، س-ت-ا-‬ ------------- ‫سات، ساتواں‬ 0
s-at,--a--a-n s____ s______ s-a-, s-t-a-n ------------- saat, satwaan
Opt. Al optulea. ‫-----آٹھواں‬ ‫____ آ______ ‫-ٹ-، آ-ھ-ا-‬ ------------- ‫آٹھ، آٹھواں‬ 0
a--h- ------n a____ a______ a-t-, a-t-w-n ------------- aath, aathwan
Nouă. Al nouălea. ‫-و--ن-ا-‬ ‫___ ن____ ‫-و- ن-ا-‬ ---------- ‫نو، نواں‬ 0
no- -a--n n__ n____ n-, n-w-n --------- no, nawan

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.