Dicționar de expresii

ro Numere   »   am ቁጥሮች

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [ሰባት]

7 [sebati]

ቁጥሮች

[k’ut’irochi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
Eu număr: እኔ-እቆጥ---፦ እ_ እ______ እ- እ-ጥ-ለ-፦ ---------- እኔ እቆጥራለው፦ 0
in-----o-’i-a-e---- i__ i______________ i-ē i-’-t-i-a-e-i-- ------------------- inē ik’ot’iralewi:-
unu, doi, trei አ-ድ፤ -ለት---ስት አ___ ሁ__ ፤___ አ-ድ- ሁ-ት ፤-ስ- ------------- አንድ፤ ሁለት ፤ሶስት 0
ā---i; hu-eti-;-----i ā_____ h_____ ;______ ā-i-i- h-l-t- ;-o-i-i --------------------- ānidi; huleti ;sositi
Eu număr până la trei. እስከ ሶ----ጠ-ኩ። እ__ ሶ__ ቆ____ እ-ከ ሶ-ት ቆ-ር-። ------------- እስከ ሶስት ቆጠርኩ። 0
i-i-e s---t- k’ot’---k-. i____ s_____ k__________ i-i-e s-s-t- k-o-’-r-k-. ------------------------ isike sositi k’ot’eriku.
Eu număr mai departe: እኔ--ጨ-ሪ እ--ራለ-፦ እ_ ተ___ እ______ እ- ተ-ማ- እ-ጥ-ለ-፦ --------------- እኔ ተጨማሪ እቆጥራለው፦ 0
i-ē --c---mar- ik’--’i---ew--- i__ t_________ i______________ i-ē t-c-’-m-r- i-’-t-i-a-e-i-- ------------------------------ inē tech’emarī ik’ot’iralewi:-
patru, cinci, şase, አ-ት ፤-አም---- -ድ-ት አ__ ፤ አ___ ፤ ስ___ አ-ት ፤ አ-ስ- ፤ ስ-ስ- ----------------- አራት ፤ አምስት ፤ ስድስት 0
ā--ti-; -m-s-ti-- --dis--i ā____ ; ā______ ; s_______ ā-a-i ; ā-i-i-i ; s-d-s-t- -------------------------- ārati ; āmisiti ; sidisiti
şapte, opt, nouă ሰባ--፤----ት-- -ጠኝ ሰ__ ፤ ስ___ ፤ ዘ__ ሰ-ት ፤ ስ-ን- ፤ ዘ-ኝ ---------------- ሰባት ፤ ስምንት ፤ ዘጠኝ 0
se---i ;-simi-i-i - zet’---i s_____ ; s_______ ; z_______ s-b-t- ; s-m-n-t- ; z-t-e-y- ---------------------------- sebati ; siminiti ; zet’enyi
Eu număr. እ- እቆ---ው። እ_ እ______ እ- እ-ጥ-ለ-። ---------- እኔ እቆጥራለው። 0
i-ē-i-’--’i--l--i. i__ i_____________ i-ē i-’-t-i-a-e-i- ------------------ inē ik’ot’iralewi.
Tu numeri. አ-ተ/--ት-ጥ----ሪ-ለሽ። አ____ ት___________ አ-ተ-ቺ ት-ጥ-ለ-/-ያ-ሽ- ------------------ አንተ/ቺ ትቆጥራለህ/ሪያለሽ። 0
ā-it--chī--i-’--’iral-h-/r-ya-es--. ā________ t________________________ ā-i-e-c-ī t-k-o-’-r-l-h-/-ī-a-e-h-. ----------------------------------- ānite/chī tik’ot’iralehi/rīyaleshi.
El numără. እ- ይ----። እ_ ይ_____ እ- ይ-ጥ-ል- --------- እሱ ይቆጥራል። 0
is--y--’ot’---l-. i__ y____________ i-u y-k-o-’-r-l-. ----------------- isu yik’ot’irali.
Unu. Primul. አ-ድ-–----ኛ አ__ – አ___ አ-ድ – አ-ደ- ---------- አንድ – አንደኛ 0
ā--d--–-ā-ide--a ā____ – ā_______ ā-i-i – ā-i-e-y- ---------------- ānidi – ānidenya
Doi. Al doilea. ሁለ- - -ለ-ኛ ሁ__ – ሁ___ ሁ-ት – ሁ-ተ- ---------- ሁለት – ሁለተኛ 0
h--et------le--nya h_____ – h________ h-l-t- – h-l-t-n-a ------------------ huleti – huletenya
Trei. Al treilea. ሶስ--– -ስተኛ ሶ__ – ሶ___ ሶ-ት – ሶ-ተ- ---------- ሶስት – ሶስተኛ 0
s-s-t- –-s-s--en-a s_____ – s________ s-s-t- – s-s-t-n-a ------------------ sositi – sositenya
Patru. Al Patrulea. አ-- – አራተኛ አ__ – አ___ አ-ት – አ-ተ- ---------- አራት – አራተኛ 0
ā-at- – āra-e-ya ā____ – ā_______ ā-a-i – ā-a-e-y- ---------------- ārati – āratenya
Cinci. Al cincilea. አምስት-– አ-ስ-ኛ አ___ – አ____ አ-ስ- – አ-ስ-ኛ ------------ አምስት – አምስተኛ 0
ā-i------ -m-site-ya ā______ – ā_________ ā-i-i-i – ā-i-i-e-y- -------------------- āmisiti – āmisitenya
Şase. Al şaselea. ስ-ስት---ስድ-ተኛ ስ___ – ስ____ ስ-ስ- – ስ-ስ-ኛ ------------ ስድስት – ስድስተኛ 0
sid-siti-- ----s----ya s_______ – s__________ s-d-s-t- – s-d-s-t-n-a ---------------------- sidisiti – sidisitenya
Şapte. Al şaptelea. ስ-ት – ስባ-ኛ ስ__ – ስ___ ስ-ት – ስ-ተ- ---------- ስባት – ስባተኛ 0
s----i –-siba-e--a s_____ – s________ s-b-t- – s-b-t-n-a ------------------ sibati – sibatenya
Opt. Al optulea. ስም-- –--ምን-ኛ ስ___ – ስ____ ስ-ን- – ስ-ን-ኛ ------------ ስምንት – ስምንተኛ 0
sim-n--i --si---it--ya s_______ – s__________ s-m-n-t- – s-m-n-t-n-a ---------------------- siminiti – siminitenya
Nouă. Al nouălea. ዘ-- –-ዘ-ነኛ ዘ__ – ዘ___ ዘ-ኝ – ዘ-ነ- ---------- ዘጠኝ – ዘጠነኛ 0
z-t-e-yi-– z--’e-e--a z_______ – z_________ z-t-e-y- – z-t-e-e-y- --------------------- zet’enyi – zet’enenya

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.