Dicționar de expresii

ro Numere   »   mk Броеви

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [седум]

7 [syedoom]

Броеви

[Broyevi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Eu număr: Ја- -р--ам: Ј__ б______ Ј-с б-о-а-: ----------- Јас бројам: 0
Јas-bro---: Ј__ b______ Ј-s b-o-a-: ----------- Јas broјam:
unu, doi, trei ед-н- дв-, -ри е____ д___ т__ е-е-, д-а- т-и -------------- еден, два, три 0
y-d-en, -v-, -ri y______ d___ t__ y-d-e-, d-a- t-i ---------------- yedyen, dva, tri
Eu număr până la trei. Ј-с број-- -- т-и. Ј__ б_____ д_ т___ Ј-с б-о-а- д- т-и- ------------------ Јас бројам до три. 0
Ј-- b-oјam-------. Ј__ b_____ d_ t___ Ј-s b-o-a- d- t-i- ------------------ Јas broјam do tri.
Eu număr mai departe: Ј-- б----м--он-т-му: Ј__ б_____ п________ Ј-с б-о-а- п-н-т-м-: -------------------- Јас бројам понатаму: 0
Ј-s--ro-am --n-----o: Ј__ b_____ p_________ Ј-s b-o-a- p-n-t-m-o- --------------------- Јas broјam ponatamoo:
patru, cinci, şase, че-и--,-пе-,-ше-т ч______ п___ ш___ ч-т-р-, п-т- ш-с- ----------------- четири, пет, шест 0
c-ye----,--y-t--shye-t c________ p____ s_____ c-y-t-r-, p-e-, s-y-s- ---------------------- chyetiri, pyet, shyest
şapte, opt, nouă с-дум--ос-м,-----т с_____ о____ д____ с-д-м- о-у-, д-в-т ------------------ седум, осум, девет 0
s--do--- -----,----vy-t s_______ o_____ d______ s-e-o-m- o-o-m- d-e-y-t ----------------------- syedoom, osoom, dyevyet
Eu număr. Ј-с ----ам. Ј__ б______ Ј-с б-о-а-. ----------- Јас бројам. 0
Ј-s -ro-am. Ј__ b______ Ј-s b-o-a-. ----------- Јas broјam.
Tu numeri. Т-------. Т_ б_____ Т- б-о-ш- --------- Ти броиш. 0
Ti b-----. T_ b______ T- b-o-s-. ---------- Ti broish.
El numără. Тој-б-о-. Т__ б____ Т-ј б-о-. --------- Тој брои. 0
Toј bro-. T__ b____ T-ј b-o-. --------- Toј broi.
Unu. Primul. Е-ен- -рв-. Е____ П____ Е-е-. П-в-. ----------- Еден. Први. 0
Y-dyen. -rv-. Y______ P____ Y-d-e-. P-v-. ------------- Yedyen. Prvi.
Doi. Al doilea. Д-а. Втор-. Д___ В_____ Д-а- В-о-и- ----------- Два. Втори. 0
Dva-----ri. D___ V_____ D-a- V-o-i- ----------- Dva. Vtori.
Trei. Al treilea. Тр-.-Т-е-и. Т___ Т_____ Т-и- Т-е-и- ----------- Три. Трети. 0
Tr-.-T-----. T___ T______ T-i- T-y-t-. ------------ Tri. Tryeti.
Patru. Al Patrulea. Че--ри- -е---ти. Ч______ Ч_______ Ч-т-р-. Ч-т-р-и- ---------------- Четири. Четврти. 0
Chye----- Ch---v-t-. C________ C_________ C-y-t-r-. C-y-t-r-i- -------------------- Chyetiri. Chyetvrti.
Cinci. Al cincilea. П-----ет--. П___ П_____ П-т- П-т-и- ----------- Пет. Петти. 0
P---- ----t-. P____ P______ P-e-. P-e-t-. ------------- Pyet. Pyetti.
Şase. Al şaselea. Ше--- ---ти. Ш____ Ш_____ Ш-с-. Ш-с-и- ------------ Шест. Шести. 0
Shyes-. S---s--. S______ S_______ S-y-s-. S-y-s-i- ---------------- Shyest. Shyesti.
Şapte. Al şaptelea. Сед---------. С_____ С_____ С-д-м- С-д-и- ------------- Седум. Седми. 0
Syedo-m.-Syedm-. S_______ S______ S-e-o-m- S-e-m-. ---------------- Syedoom. Syedmi.
Opt. Al optulea. Ос-м- -сми. О____ О____ О-у-. О-м-. ----------- Осум. Осми. 0
O-o-m---s-i. O_____ O____ O-o-m- O-m-. ------------ Osoom. Osmi.
Nouă. Al nouălea. Де---- -е--ти. Д_____ Д______ Д-в-т- Д-в-т-. -------------- Девет. Девети. 0
D--v--t----------. D_______ D________ D-e-y-t- D-e-y-t-. ------------------ Dyevyet. Dyevyeti.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.