Dicționar de expresii

ro Numere   »   el Αριθμοί

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [επτά]

7 [eptá]

Αριθμοί

[Arithmoí]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Eu număr: (---) -ε-ράω: (____ Μ______ (-γ-) Μ-τ-ά-: ------------- (Εγώ) Μετράω: 0
(Egṓ-------ō: (____ M______ (-g-) M-t-á-: ------------- (Egṓ) Metráō:
unu, doi, trei έν-,------τ-ία έ___ δ___ τ___ έ-α- δ-ο- τ-ί- -------------- ένα, δύο, τρία 0
én------, --ía é___ d___ t___ é-a- d-o- t-í- -------------- éna, dýo, tría
Eu număr până la trei. (Εγ-)-Μ-τ--ω ---τ---ρ--. (____ Μ_____ ω_ τ_ τ____ (-γ-) Μ-τ-ά- ω- τ- τ-ί-. ------------------------ (Εγώ) Μετράω ως το τρία. 0
(Eg---M---áō ō- ---tr--. (____ M_____ ō_ t_ t____ (-g-) M-t-á- ō- t- t-í-. ------------------------ (Egṓ) Metráō ōs to tría.
Eu număr mai departe: (-γώ) -υν----- ν- μετ---: (____ Σ_______ ν_ μ______ (-γ-) Σ-ν-χ-ζ- ν- μ-τ-ά-: ------------------------- (Εγώ) Συνεχίζω να μετράω: 0
(E-----yne-hí-- -- --tr-ō: (____ S________ n_ m______ (-g-) S-n-c-í-ō n- m-t-á-: -------------------------- (Egṓ) Synechízō na metráō:
patru, cinci, şase, τ---ερ-,-πέν-ε,-έξ-, τ_______ π_____ έ___ τ-σ-ε-α- π-ν-ε- έ-ι- -------------------- τέσσερα, πέντε, έξι, 0
t-s--r-,--én--- é--, t_______ p_____ é___ t-s-e-a- p-n-e- é-i- -------------------- téssera, pénte, éxi,
şapte, opt, nouă ε---,-ο-τ-- ----α ε____ ο____ ε____ ε-τ-, ο-τ-, ε-ν-α ----------------- επτά, οκτώ, εννέα 0
ep-á- ---ṓ,--n--a e____ o____ e____ e-t-, o-t-, e-n-a ----------------- eptá, oktṓ, ennéa
Eu număr. (--ώ) Με-ράω. (____ Μ______ (-γ-) Μ-τ-ά-. ------------- (Εγώ) Μετράω. 0
(E-ṓ- -e--áō. (____ M______ (-g-) M-t-á-. ------------- (Egṓ) Metráō.
Tu numeri. (-σύ- Μ---άς. (____ Μ______ (-σ-) Μ-τ-ά-. ------------- (Εσύ) Μετράς. 0
(-sý) Met--s. (____ M______ (-s-) M-t-á-. ------------- (Esý) Metrás.
El numără. (Α-τ-ς)--ετ-ά-ι. (______ Μ_______ (-υ-ό-) Μ-τ-ά-ι- ---------------- (Αυτός) Μετράει. 0
(Au--s---et--e-. (______ M_______ (-u-ó-) M-t-á-i- ---------------- (Autós) Metráei.
Unu. Primul. Έ-α--Ο ---τος. Έ___ Ο π______ Έ-α- Ο π-ώ-ο-. -------------- Ένα. Ο πρώτος. 0
É-a- -----t--. É___ O p______ É-a- O p-ṓ-o-. -------------- Éna. O prṓtos.
Doi. Al doilea. Δ-ο--Ο ---τ----. Δ___ Ο δ________ Δ-ο- Ο δ-ύ-ε-ο-. ---------------- Δύο. Ο δεύτερος. 0
D-o. - -eú---o-. D___ O d________ D-o- O d-ú-e-o-. ---------------- Dýo. O deúteros.
Trei. Al treilea. Τρ-α. - τ-ίτ--. Τ____ Ο τ______ Τ-ί-. Ο τ-ί-ο-. --------------- Τρία. Ο τρίτος. 0
Tr-a. O t-í---. T____ O t______ T-í-. O t-í-o-. --------------- Tría. O trítos.
Patru. Al Patrulea. Τέ-σερα. --τ-ταρτ-ς. Τ_______ Ο τ________ Τ-σ-ε-α- Ο τ-τ-ρ-ο-. -------------------- Τέσσερα. Ο τέταρτος. 0
Té-s-ra- O-tét----s. T_______ O t________ T-s-e-a- O t-t-r-o-. -------------------- Téssera. O tétartos.
Cinci. Al cincilea. Πέ-----Ο ---πτο-. Π_____ Ο π_______ Π-ν-ε- Ο π-μ-τ-ς- ----------------- Πέντε. Ο πέμπτος. 0
P--te. O -émp-os. P_____ O p_______ P-n-e- O p-m-t-s- ----------------- Pénte. O pémptos.
Şase. Al şaselea. Έξ-. --έ-τ-ς. Έ___ Ο έ_____ Έ-ι- Ο έ-τ-ς- ------------- Έξι. Ο έκτος. 0
Éx---- ék-o-. É___ O é_____ É-i- O é-t-s- ------------- Éxi. O éktos.
Şapte. Al şaptelea. Επ-ά- - --δ-μ-ς. Ε____ Ο έ_______ Ε-τ-. Ο έ-δ-μ-ς- ---------------- Επτά. Ο έβδομος. 0
E--á. --ébd-m-s. E____ O é_______ E-t-. O é-d-m-s- ---------------- Eptá. O ébdomos.
Opt. Al optulea. Οκ-ώ. - όγ----. Ο____ Ο ό______ Ο-τ-. Ο ό-δ-ο-. --------------- Οκτώ. Ο όγδοος. 0
O--ṓ. O óg-oo-. O____ O ó______ O-t-. O ó-d-o-. --------------- Oktṓ. O ógdoos.
Nouă. Al nouălea. Εννέ-.-Ο-έν-τος. Ε_____ Ο έ______ Ε-ν-α- Ο έ-α-ο-. ---------------- Εννέα. Ο ένατος. 0
En-é---O--natos. E_____ O é______ E-n-a- O é-a-o-. ---------------- Ennéa. O énatos.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.