Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   pt Estações do ano e tempo

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [dezasseis ]

Estações do ano e tempo

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Portugheză (PT) Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: E-ta----o -s e-t-ç-e---o -n-: E____ s__ a_ e_______ d_ a___ E-t-s s-o a- e-t-ç-e- d- a-o- ----------------------------- Estas são as estações do ano: 0
primăvara, vara, A pr--a--r-- --v-rão, A p_________ o v_____ A p-i-a-e-a- o v-r-o- --------------------- A primavera, o verão, 0
toamna şi iarna. o-ou-o--- o-inv---o. o o______ o i_______ o o-t-n-, o i-v-r-o- -------------------- o outono, o inverno. 0
Vara este fierbinte. O-v-rão-é q-e-t-. O v____ é q______ O v-r-o é q-e-t-. ----------------- O verão é quente. 0
Vara bate soarele. N- -er-o---- --l. N_ v____ f__ s___ N- v-r-o f-z s-l- ----------------- No verão faz sol. 0
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. No--er-- g--tam----e-pas-e-r. N_ v____ g_______ d_ p_______ N- v-r-o g-s-a-o- d- p-s-e-r- ----------------------------- No verão gostamos de passear. 0
Iarna este rece. O-i-verno - -rio. O i______ é f____ O i-v-r-o é f-i-. ----------------- O inverno é frio. 0
Iarna ninge sau plouă. No-i-ve-no-ne---o- -hov-. N_ i______ n___ o_ c_____ N- i-v-r-o n-v- o- c-o-e- ------------------------- No inverno neva ou chove. 0
Iarna stăm cu plăcere acasă. N--i-----o-go--------e-----r e--ca-a. N_ i______ g_______ d_ f____ e_ c____ N- i-v-r-o g-s-a-o- d- f-c-r e- c-s-. ------------------------------------- No inverno gostamos de ficar em casa. 0
Este rece. E--- ---o. E___ f____ E-t- f-i-. ---------- Está frio. 0
Plouă. Está --c--ve-. E___ a c______ E-t- a c-o-e-. -------------- Está a chover. 0
Bate vântul. E-tá -e-to. E___ v_____ E-t- v-n-o- ----------- Está vento. 0
Este cald. E-t- calo-. E___ c_____ E-t- c-l-r- ----------- Está calor. 0
Este însorit. E--á---l. E___ s___ E-t- s-l- --------- Está sol. 0
Este senin. Es-á--om t--p-. E___ b__ t_____ E-t- b-m t-m-o- --------------- Está bom tempo. 0
Cum este astăzi vremea? Como - qu- --t- o -e-p- -o-e? C___ é q__ e___ o t____ h____ C-m- é q-e e-t- o t-m-o h-j-? ----------------------------- Como é que está o tempo hoje? 0
Astăzi este rece. H------tá ----. H___ e___ f____ H-j- e-t- f-i-. --------------- Hoje está frio. 0
Astăzi este cald. Ho-- --t- ca-o-. H___ e___ c_____ H-j- e-t- c-l-r- ---------------- Hoje está calor. 0

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.