Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   eo Sezonoj kaj vetero

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [dek ses]

Sezonoj kaj vetero

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Je--l- -ezo---: J__ l_ s_______ J-n l- s-z-n-j- --------------- Jen la sezonoj: 0
primăvara, vara, La--r----m--- l- -o---o, L_ p_________ l_ s______ L- p-i-t-m-o- l- s-m-r-, ------------------------ La printempo, la somero, 0
toamna şi iarna. la a--uno -aj--a vint-o. l_ a_____ k__ l_ v______ l- a-t-n- k-j l- v-n-r-. ------------------------ la aŭtuno kaj la vintro. 0
Vara este fierbinte. L- -o-ero --tas -a----a. L_ s_____ e____ v_______ L- s-m-r- e-t-s v-r-e-a- ------------------------ La somero estas varmega. 0
Vara bate soarele. Some-e -a suno-br--as. S_____ l_ s___ b______ S-m-r- l- s-n- b-i-a-. ---------------------- Somere la suno brilas. 0
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Somere -i -ata---r-m-ni. S_____ n_ ŝ____ p_______ S-m-r- n- ŝ-t-s p-o-e-i- ------------------------ Somere ni ŝatas promeni. 0
Iarna este rece. La --ntro-e--as-malv-rm-. L_ v_____ e____ m________ L- v-n-r- e-t-s m-l-a-m-. ------------------------- La vintro estas malvarma. 0
Iarna ninge sau plouă. Vi--r--neĝa- -ŭ --u-a-. V_____ n____ a_ p______ V-n-r- n-ĝ-s a- p-u-a-. ----------------------- Vintre neĝas aŭ pluvas. 0
Iarna stăm cu plăcere acasă. Vi-tre----ŝ-t------t--h-jme. V_____ n_ ŝ____ r____ h_____ V-n-r- n- ŝ-t-s r-s-i h-j-e- ---------------------------- Vintre ni ŝatas resti hejme. 0
Este rece. Mal-a-m--. M_________ M-l-a-m-s- ---------- Malvarmas. 0
Plouă. Pluvas. P______ P-u-a-. ------- Pluvas. 0
Bate vântul. V-n-a-. V______ V-n-a-. ------- Ventas. 0
Este cald. Va--as. V______ V-r-a-. ------- Varmas. 0
Este însorit. S---s. S_____ S-n-s- ------ Sunas. 0
Este senin. G--a-. G_____ G-j-s- ------ Gajas. 0
Cum este astăzi vremea? K-- e-t---l- --tero--o-iaŭ? K__ e____ l_ v_____ h______ K-a e-t-s l- v-t-r- h-d-a-? --------------------------- Kia estas la vetero hodiaŭ? 0
Astăzi este rece. Hodi-ŭ malva-ma-. H_____ m_________ H-d-a- m-l-a-m-s- ----------------- Hodiaŭ malvarmas. 0
Astăzi este cald. H---aŭ-v-r-as. H_____ v______ H-d-a- v-r-a-. -------------- Hodiaŭ varmas. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Esperanto (1-100) MP3 Esperanto (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.