Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   vi Mùa trong năm và thời tiết

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [Mười sáu]

Mùa trong năm và thời tiết

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Vietnameză Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Đ- ---n-ững mù- -r-ng-nă-: Đ_ l_ n____ m__ t____ n___ Đ- l- n-ữ-g m-a t-o-g n-m- -------------------------- Đó là những mùa trong năm: 0
primăvara, vara, Mù- -u----m-- --, M__ x____ m__ h__ M-a x-â-, m-a h-, ----------------- Mùa xuân, mùa hạ, 0
toamna şi iarna. Mù---hu--à---a-đôn-. M__ t__ v_ m__ đ____ M-a t-u v- m-a đ-n-. -------------------- Mùa thu và mùa đông. 0
Vara este fierbinte. Mùa--è -ó-g. M__ h_ n____ M-a h- n-n-. ------------ Mùa hè nóng. 0
Vara bate soarele. M-- -- -r---n-ng. M__ h_ t___ n____ M-a h- t-ờ- n-n-. ----------------- Mùa hè trời nắng. 0
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Ch-n- tô- --í-- -- dạo ----mù--hè. C____ t__ t____ đ_ d__ v__ m__ h__ C-ú-g t-i t-í-h đ- d-o v-o m-a h-. ---------------------------------- Chúng tôi thích đi dạo vào mùa hè. 0
Iarna este rece. M--------lạnh. M__ đ___ l____ M-a đ-n- l-n-. -------------- Mùa đông lạnh. 0
Iarna ninge sau plouă. Mùa -ông-t--ế--r-i-hay ---i mư-. M__ đ___ t____ r__ h__ t___ m___ M-a đ-n- t-y-t r-i h-y t-ờ- m-a- -------------------------------- Mùa đông tuyết rơi hay trời mưa. 0
Iarna stăm cu plăcere acasă. C-úng-t-i --í-h ở-t-on--n-- vào-m------g. C____ t__ t____ ở t____ n__ v__ m__ đ____ C-ú-g t-i t-í-h ở t-o-g n-à v-o m-a đ-n-. ----------------------------------------- Chúng tôi thích ở trong nhà vào mùa đông. 0
Este rece. Trời -ạ--. T___ l____ T-ờ- l-n-. ---------- Trời lạnh. 0
Plouă. T--- --a. T___ m___ T-ờ- m-a- --------- Trời mưa. 0
Bate vântul. T-ời----. T___ g___ T-ờ- g-ó- --------- Trời gió. 0
Este cald. Trời ấ-. T___ ấ__ T-ờ- ấ-. -------- Trời ấm. 0
Este însorit. T-ời nắng. T___ n____ T-ờ- n-n-. ---------- Trời nắng. 0
Este senin. Tr---đ-p. T___ đ___ T-ờ- đ-p- --------- Trời đẹp. 0
Cum este astăzi vremea? H-- nay --ờ-----t-r- -ao? H__ n__ t___ t___ r_ s___ H-m n-y t-ờ- t-ế- r- s-o- ------------------------- Hôm nay thời tiết ra sao? 0
Astăzi este rece. H-m n-y-t-ời-lạ-h. H__ n__ t___ l____ H-m n-y t-ờ- l-n-. ------------------ Hôm nay trời lạnh. 0
Astăzi este cald. Hô---ay --ời-ấ-. H__ n__ t___ ấ__ H-m n-y t-ờ- ấ-. ---------------- Hôm nay trời ấm. 0

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.