Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   bg Сезоните и времето

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шестнайсет]

16 [shestnayset]

Сезоните и времето

[Sezonite i vremeto]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Т--а-с- ----ни--: Т___ с_ с________ Т-в- с- с-з-н-т-: ----------------- Това са сезоните: 0
T-v--sa----o-i--: T___ s_ s________ T-v- s- s-z-n-t-: ----------------- Tova sa sezonite:
primăvara, vara, п-олет, --то, п______ л____ п-о-е-, л-т-, ------------- пролет, лято, 0
pr----- lyato, p______ l_____ p-o-e-, l-a-o- -------------- prolet, lyato,
toamna şi iarna. есен --з---. е___ и з____ е-е- и з-м-. ------------ есен и зима. 0
esen----i-a. e___ i z____ e-e- i z-m-. ------------ esen i zima.
Vara este fierbinte. Ля-от- е г-рещ-. Л_____ е г______ Л-т-т- е г-р-щ-. ---------------- Лятото е горещо. 0
Lyat--o -- g-resh---. L______ y_ g_________ L-a-o-o y- g-r-s-c-o- --------------------- Lyatoto ye goreshcho.
Vara bate soarele. П--з ля-ото ---нц--- гр-е. П___ л_____ с_______ г____ П-е- л-т-т- с-ъ-ц-т- г-е-. -------------------------- През лятото слънцето грее. 0
Pr-z l-at-t--sl-n-se---g--e. P___ l______ s________ g____ P-e- l-a-o-o s-y-t-e-o g-e-. ---------------------------- Prez lyatoto slyntseto gree.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Пр-з-л-т--о-н-- - --о--л-твие се-раз--жда-е. П___ л_____ н__ с у__________ с_ р__________ П-е- л-т-т- н-е с у-о-о-с-в-е с- р-з-о-д-м-. -------------------------------------------- През лятото ние с удоволствие се разхождаме. 0
Prez-ly--oto--ie - u-o-ols-vi- s----z-ho-hd--e. P___ l______ n__ s u__________ s_ r____________ P-e- l-a-o-o n-e s u-o-o-s-v-e s- r-z-h-z-d-m-. ----------------------------------------------- Prez lyatoto nie s udovolstvie se razkhozhdame.
Iarna este rece. З-м--- е-студ-н-. З_____ е с_______ З-м-т- е с-у-е-а- ----------------- Зимата е студена. 0
Zi---- y- s---e--. Z_____ y_ s_______ Z-m-t- y- s-u-e-a- ------------------ Zimata ye studena.
Iarna ninge sau plouă. П-----им-т--в-ли-с--- и----ъж-. П___ з_____ в___ с___ и__ д____ П-е- з-м-т- в-л- с-я- и-и д-ж-. ------------------------------- През зимата вали сняг или дъжд. 0
P--z-zi--t---ali---y-g------yz-d. P___ z_____ v___ s____ i__ d_____ P-e- z-m-t- v-l- s-y-g i-i d-z-d- --------------------------------- Prez zimata vali snyag ili dyzhd.
Iarna stăm cu plăcere acasă. Пр-з зи-а-- ---ч-м- -----ои- -к-щ-. П___ з_____ о______ д_ с____ в_____ П-е- з-м-т- о-и-а-е д- с-о-м в-ъ-и- ----------------------------------- През зимата обичаме да стоим вкъщи. 0
Pr-z-z--a-a-------------st-i- v--s-c--. P___ z_____ o_______ d_ s____ v________ P-e- z-m-t- o-i-h-m- d- s-o-m v-y-h-h-. --------------------------------------- Prez zimata obichame da stoim vkyshchi.
Este rece. Сту-е-о--. С______ е_ С-у-е-о е- ---------- Студено е. 0
Studen- --. S______ y__ S-u-e-o y-. ----------- Studeno ye.
Plouă. В------жд. В___ д____ В-л- д-ж-. ---------- Вали дъжд. 0
Va-i------. V___ d_____ V-l- d-z-d- ----------- Vali dyzhd.
Bate vântul. Д--а--я-ъ-. Д___ в_____ Д-х- в-т-р- ----------- Духа вятър. 0
D---- ----y-. D____ v______ D-k-a v-a-y-. ------------- Dukha vyatyr.
Este cald. Т---о -. Т____ е_ Т-п-о е- -------- Топло е. 0
To--o -e. T____ y__ T-p-o y-. --------- Toplo ye.
Este însorit. Слъ-ч--- -. С_______ е_ С-ъ-ч-в- е- ----------- Слънчево е. 0
S--nchevo ye. S________ y__ S-y-c-e-o y-. ------------- Slynchevo ye.
Este senin. Я--о-е. Я___ е_ Я-н- е- ------- Ясно е. 0
Ya--o -e. Y____ y__ Y-s-o y-. --------- Yasno ye.
Cum este astăzi vremea? Какв- ---р---то--н--? К____ е в______ д____ К-к-о е в-е-е-о д-е-? --------------------- Какво е времето днес? 0
K---- y- -r----- d-es? K____ y_ v______ d____ K-k-o y- v-e-e-o d-e-? ---------------------- Kakvo ye vremeto dnes?
Astăzi este rece. Д-е--- с-уд---. Д___ е с_______ Д-е- е с-у-е-о- --------------- Днес е студено. 0
D-e- ---------o. D___ y_ s_______ D-e- y- s-u-e-o- ---------------- Dnes ye studeno.
Astăzi este cald. Днес---т-пл-. Д___ е т_____ Д-е- е т-п-о- ------------- Днес е топло. 0
D----y- t---o. D___ y_ t_____ D-e- y- t-p-o- -------------- Dnes ye toplo.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bulgară (1-100) MP3 Bulgară (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.