Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   sr Годишња доба и време

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шеснаест]

16 [šesnaest]

Годишња доба и време

Godišnja doba i vreme

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: О-- с- --ди--- д---: О__ с_ г______ д____ О-о с- г-д-ш-а д-б-: -------------------- Ово су годишња доба: 0
Ov--------išnj- do--: O__ s_ g_______ d____ O-o s- g-d-š-j- d-b-: --------------------- Ovo su godišnja doba:
primăvara, vara, П-ол-----лет-, П_______ л____ П-о-е-е- л-т-, -------------- Пролеће, лето, 0
P---e-́e---e--, P_______ l____ P-o-e-́-, l-t-, --------------- Proleće, leto,
toamna şi iarna. jесе- и--и--. j____ и з____ j-с-н и з-м-. ------------- jесен и зима. 0
je-en-i zim-. j____ i z____ j-s-n i z-m-. ------------- jesen i zima.
Vara este fierbinte. Ле-о-ј- -р-ћ-. Л___ ј_ в_____ Л-т- ј- в-у-е- -------------- Лето је вруће. 0
L--- j--v--c-e. L___ j_ v_____ L-t- j- v-u-́-. --------------- Leto je vruće.
Vara bate soarele. Л-ти-си-а ---ц-. Л___ с___ с_____ Л-т- с-ј- с-н-е- ---------------- Лети сија сунце. 0
L-t- s----s----. L___ s___ s_____ L-t- s-j- s-n-e- ---------------- Leti sija sunce.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Л-т--р-д----ем---е-ати. Л___ р___ и____ ш______ Л-т- р-д- и-е-о ш-т-т-. ----------------------- Лети радо идемо шетати. 0
L----ra-o--d--o --t---. L___ r___ i____ š______ L-t- r-d- i-e-o š-t-t-. ----------------------- Leti rado idemo šetati.
Iarna este rece. З--а----х-а-на. З___ ј_ х______ З-м- ј- х-а-н-. --------------- Зима је хладна. 0
Zim- j---la--a. Z___ j_ h______ Z-m- j- h-a-n-. --------------- Zima je hladna.
Iarna ninge sau plouă. Зи-и-п--а ---- -ли---ш-. З___ п___ с___ и__ к____ З-м- п-д- с-е- и-и к-ш-. ------------------------ Зими пада снег или киша. 0
Z-mi -a---sn-g-ili kiš-. Z___ p___ s___ i__ k____ Z-m- p-d- s-e- i-i k-š-. ------------------------ Zimi pada sneg ili kiša.
Iarna stăm cu plăcere acasă. З--и-ра---о-т--е-о-к-д---ћ-. З___ р___ о_______ к__ к____ З-м- р-д- о-т-ј-м- к-д к-ћ-. ---------------------------- Зими радо остајемо код куће. 0
Z------d- -sta-e-o-k-d--uć-. Z___ r___ o_______ k__ k____ Z-m- r-d- o-t-j-m- k-d k-c-e- ----------------------------- Zimi rado ostajemo kod kuće.
Este rece. Хл--н---е. Х_____ ј__ Х-а-н- ј-. ---------- Хладно је. 0
H-adn----. H_____ j__ H-a-n- j-. ---------- Hladno je.
Plouă. Па-- к--а. П___ к____ П-д- к-ш-. ---------- Пада киша. 0
Pad- -i-a. P___ k____ P-d- k-š-. ---------- Pada kiša.
Bate vântul. В------т----. В________ ј__ В-т-о-и-о ј-. ------------- Ветровито је. 0
V-tro-i-- je. V________ j__ V-t-o-i-o j-. ------------- Vetrovito je.
Este cald. То-л- ј-. Т____ ј__ Т-п-о ј-. --------- Топло је. 0
T--lo --. T____ j__ T-p-o j-. --------- Toplo je.
Este însorit. С-нч-н- --. С______ ј__ С-н-а-о ј-. ----------- Сунчано је. 0
Sunča-- j-. S______ j__ S-n-a-o j-. ----------- Sunčano je.
Este senin. В-дро--е. В____ ј__ В-д-о ј-. --------- Ведро је. 0
Ve--o --. V____ j__ V-d-o j-. --------- Vedro je.
Cum este astăzi vremea? К-к-о -- в-ем--д---с? К____ ј_ в____ д_____ К-к-о ј- в-е-е д-н-с- --------------------- Какво је време данас? 0
Kakvo je---eme -a-a-? K____ j_ v____ d_____ K-k-o j- v-e-e d-n-s- --------------------- Kakvo je vreme danas?
Astăzi este rece. Д-н-с-ј- хлад-о. Д____ ј_ х______ Д-н-с ј- х-а-н-. ---------------- Данас је хладно. 0
Da--- je -l-d-o. D____ j_ h______ D-n-s j- h-a-n-. ---------------- Danas je hladno.
Astăzi este cald. Данас--е -о--о. Д____ ј_ т_____ Д-н-с ј- т-п-о- --------------- Данас је топло. 0
D-n---j--t-p-o. D____ j_ t_____ D-n-s j- t-p-o- --------------- Danas je toplo.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.