Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   mk Годишни времиња и временски услови

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шеснаесет]

16 [shyesnayesyet]

Годишни времиња и временски услови

Guodishni vryemiњa i vryemyenski ooslovi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: О-- -е-г-----ит- в-е-иња: О__ с_ г________ в_______ О-а с- г-д-ш-и-е в-е-и-а- ------------------------- Ова се годишните времиња: 0
Ov---y- -u--ish---ye-vr-em-њ-: O__ s__ g___________ v________ O-a s-e g-o-i-h-i-y- v-y-m-њ-: ------------------------------ Ova sye guodishnitye vryemiњa:
primăvara, vara, прол-----е-о п______ л___ п-о-е-, л-т- ------------ пролет, лето 0
p-ol-et, lye-o p_______ l____ p-o-y-t- l-e-o -------------- prolyet, lyeto
toamna şi iarna. есен,---ма. е____ з____ е-е-, з-м-. ----------- есен, зима. 0
yes---,-z-m-. y______ z____ y-s-e-, z-m-. ------------- yesyen, zima.
Vara este fierbinte. Л-т-т--е-же-ко. Л_____ е ж_____ Л-т-т- е ж-ш-о- --------------- Летото е жешко. 0
L--tot- y--ʐ-e-hko. L______ y_ ʐ_______ L-e-o-o y- ʐ-e-h-o- ------------------- Lyetoto ye ʐyeshko.
Vara bate soarele. В- ---о -онцет---р--. В_ л___ с______ г____ В- л-т- с-н-е-о г-е-. --------------------- Во лето сонцето грее. 0
Vo -ye-- sontzy----gur-e-e. V_ l____ s________ g_______ V- l-e-o s-n-z-e-o g-r-e-e- --------------------------- Vo lyeto sontzyeto guryeye.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. В- ле-о-оди-е со---до--------да -е-аме. В_ л___ о____ с_ з__________ д_ ш______ В- л-т- о-и-е с- з-д-в-с-т-о д- ш-т-м-. --------------------------------------- Во лето одиме со задовослтво да шетаме. 0
Vo ---to -dim------z-do--s-t---d--s-y-t--ye. V_ l____ o_____ s_ z__________ d_ s_________ V- l-e-o o-i-y- s- z-d-v-s-t-o d- s-y-t-m-e- -------------------------------------------- Vo lyeto odimye so zadovosltvo da shyetamye.
Iarna este rece. З-мата-е -т----а. З_____ е с_______ З-м-т- е с-у-е-а- ----------------- Зимата е студена. 0
Zim--- ye -t-ody-na. Z_____ y_ s_________ Z-m-t- y- s-o-d-e-a- -------------------- Zimata ye stoodyena.
Iarna ninge sau plouă. В- --ма-сн------и -рн-. В_ з___ с____ и__ в____ В- з-м- с-е-и и-и в-н-. ----------------------- Во зима снежи или врне. 0
V- -i-- ---eʐi---i vr---. V_ z___ s_____ i__ v_____ V- z-m- s-y-ʐ- i-i v-n-e- ------------------------- Vo zima snyeʐi ili vrnye.
Iarna stăm cu plăcere acasă. Во з----- -ст-н-в--е со -а--в-с-тво-дома. В_ з_____ о_________ с_ з__________ д____ В- з-м-т- о-т-н-в-м- с- з-д-в-с-т-о д-м-. ----------------------------------------- Во зимата остануваме со задовослтво дома. 0
V- zim-ta os--noo--m---s--z-----slt---d-m-. V_ z_____ o___________ s_ z__________ d____ V- z-m-t- o-t-n-o-a-y- s- z-d-v-s-t-o d-m-. ------------------------------------------- Vo zimata ostanoovamye so zadovosltvo doma.
Este rece. Сту--но -. С______ е_ С-у-е-о е- ---------- Студено е. 0
S-o--yeno -e. S________ y__ S-o-d-e-o y-. ------------- Stoodyeno ye.
Plouă. В-н---о-д. В___ д____ В-н- д-ж-. ---------- Врне дожд. 0
Vr-ye d--d. V____ d____ V-n-e d-ʐ-. ----------- Vrnye doʐd.
Bate vântul. Ве-ро-и-о -. В________ е_ В-т-о-и-о е- ------------ Ветровито е. 0
V--t-o-i-o--e. V_________ y__ V-e-r-v-t- y-. -------------- Vyetrovito ye.
Este cald. То--- -. Т____ е_ Т-п-о е- -------- Топло е. 0
To--- ye. T____ y__ T-p-o y-. --------- Toplo ye.
Este însorit. Со-чев--е. С______ е_ С-н-е-о е- ---------- Сончево е. 0
Sonc-yevo ye. S________ y__ S-n-h-e-o y-. ------------- Sonchyevo ye.
Este senin. В---о-е. В____ е_ В-д-о е- -------- Ведро е. 0
V-ed-- --. V_____ y__ V-e-r- y-. ---------- Vyedro ye.
Cum este astăzi vremea? Какв- - ----ето-д---с? К____ е в______ д_____ К-к-о е в-е-е-о д-н-с- ---------------------- Какво е времето денес? 0
K-----ye v-yem---o-dy-ny-s? K____ y_ v________ d_______ K-k-o y- v-y-m-e-o d-e-y-s- --------------------------- Kakvo ye vryemyeto dyenyes?
Astăzi este rece. Д-н-с е-сту-ено. Д____ е с_______ Д-н-с е с-у-е-о- ---------------- Денес е студено. 0
D-en--s--e-s-o-d----. D______ y_ s_________ D-e-y-s y- s-o-d-e-o- --------------------- Dyenyes ye stoodyeno.
Astăzi este cald. Д-н-с е -опл-. Д____ е т_____ Д-н-с е т-п-о- -------------- Денес е топло. 0
D----e--ye --pl-. D______ y_ t_____ D-e-y-s y- t-p-o- ----------------- Dyenyes ye toplo.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.