Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   af In die hotel – aankoms

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [sewe en twintig]

In die hotel – aankoms

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? H-t-u --r-m---n-kamer? H__ u v__ m_ ’_ k_____ H-t u v-r m- ’- k-m-r- ---------------------- Het u vir my ’n kamer? 0
Am rezervat o cameră. E- --t -- --mer---s-reek. E_ h__ ’_ k____ b________ E- h-t ’- k-m-r b-s-r-e-. ------------------------- Ek het ’n kamer bespreek. 0
Numele meu este Müller. My n-am ----üll--. M_ n___ i_ M______ M- n-a- i- M-l-e-. ------------------ My naam is Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. E- s-ek--n enk---a---. E_ s___ ’_ e__________ E- s-e- ’- e-k-l-a-e-. ---------------------- Ek soek ’n enkelkamer. 0
Am nevoie de o cameră dublă. E- --ek--n d--b-l-am-r. E_ s___ ’_ d___________ E- s-e- ’- d-b-e-k-m-r- ----------------------- Ek soek ’n dubbelkamer. 0
Cât costă camera pe noapte? Ho--eel-k-s------am-r p-r -ag? H______ k__ d__ k____ p__ n___ H-e-e-l k-s d-e k-m-r p-r n-g- ------------------------------ Hoeveel kos die kamer per nag? 0
Vreau o cameră cu cadă. Ek-w----r-----n----er---t--n--a- -ê. E_ w__ g____ ’_ k____ m__ ’_ b__ h__ E- w-l g-a-g ’- k-m-r m-t ’- b-d h-. ------------------------------------ Ek wil graag ’n kamer met ’n bad hê. 0
Vreau o cameră cu duş. Ek -i--g-a-g-’- k-m-r--et--n--t-r--h-. E_ w__ g____ ’_ k____ m__ ’_ s____ h__ E- w-l g-a-g ’- k-m-r m-t ’- s-o-t h-. -------------------------------------- Ek wil graag ’n kamer met ’n stort hê. 0
Pot să văd camera? Kan--k-die----e--b--ig--g? K__ e_ d__ k____ b________ K-n e- d-e k-m-r b-s-g-i-? -------------------------- Kan ek die kamer besigtig? 0
Există aici un garaj? I--daa---n-mo---hu-s-hie-? I_ d___ ’_ m________ h____ I- d-a- ’- m-t-r-u-s h-e-? -------------------------- Is daar ’n motorhuis hier? 0
Există aici un seif? I--da----n -l--- hie-? I_ d___ ’_ k____ h____ I- d-a- ’- k-u-s h-e-? ---------------------- Is daar ’n kluis hier? 0
Există aici un fax? I- daar----f--s --e-? I_ d___ ’_ f___ h____ I- d-a- ’- f-k- h-e-? --------------------- Is daar ’n faks hier? 0
Bine, iau camera. Goed- ek----m -ie--am--. G____ e_ n___ d__ k_____ G-e-, e- n-e- d-e k-m-r- ------------------------ Goed, ek neem die kamer. 0
Aici este cheia. Hie- is--ie s-e--e--. H___ i_ d__ s________ H-e- i- d-e s-e-t-l-. --------------------- Hier is die sleutels. 0
Aici este bagajul meu. H-er is--- b--asi-. H___ i_ m_ b_______ H-e- i- m- b-g-s-e- ------------------- Hier is my bagasie. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? H-e--aat i- ----y-? H__ l___ i_ o______ H-e l-a- i- o-t-y-? ------------------- Hoe laat is ontbyt? 0
La ce oră se serveşte prânzul? H-e-laat--s m-d--g-t-? H__ l___ i_ m_________ H-e l-a- i- m-d-a-e-e- ---------------------- Hoe laat is middagete? 0
La ce oră se serveşte cina? H-- la-- -s a--dete? H__ l___ i_ a_______ H-e l-a- i- a-n-e-e- -------------------- Hoe laat is aandete? 0

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.