Dicționar de expresii

ro Sport   »   sl Šport

49 [patruzeci şi nouă]

Sport

Sport

49 [devetinštirideset]

Šport

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Practici sport? Se ukv---a--- š-o----? S_ u_______ s š_______ S- u-v-r-a- s š-o-t-m- ---------------------- Se ukvarjaš s športom? 0
Da, trebuie să fac mişcare. J-,-mor------g-b---. J__ m____ s_ g______ J-, m-r-m s- g-b-t-. -------------------- Ja, moram se gibati. 0
Merg la un club de sport. Ho-i- --š----no ---štvo. H____ v š______ d_______ H-d-m v š-o-t-o d-u-t-o- ------------------------ Hodim v športno društvo. 0
Jucăm fotbal. I--am--n--om--. I_____ n_______ I-r-m- n-g-m-t- --------------- Igramo nogomet. 0
Câteodată înotăm. Vč-sih p----m-. V_____ p_______ V-a-i- p-a-a-o- --------------- Včasih plavamo. 0
Sau ne plimbăm cu bicicleta. A-- p---- vo-i-o-- ----si. A__ p_ s_ v_____ s k______ A-i p- s- v-z-m- s k-l-s-. -------------------------- Ali pa se vozimo s kolesi. 0
În oraşul nostru există un stadion de fotbal. V -a-e----s-u ----o-n-g-----i ----io-. V n____ m____ i____ n________ s_______ V n-š-m m-s-u i-a-o n-g-m-t-i s-a-i-n- -------------------------------------- V našem mestu imamo nogometni stadion. 0
Există şi o piscină cu saună. I-a-o tud----avaln- b--e--s----no. I____ t___ p_______ b____ s s_____ I-a-o t-d- p-a-a-n- b-z-n s s-v-o- ---------------------------------- Imamo tudi plavalni bazen s savno. 0
Şi există un teren de golf. In-i-a-- i---š----a-golf. I_ i____ i______ z_ g____ I- i-a-o i-r-š-e z- g-l-. ------------------------- In imamo igrišče za golf. 0
Ce este la televizor? Kaj--e na--e-e-i-i-i? K__ j_ n_ t__________ K-j j- n- t-l-v-z-j-? --------------------- Kaj je na televiziji? 0
Tocmai transmit un meci de fotbal. Pr--k-r ---no-o--t-- -e-ma. P______ j_ n________ t_____ P-a-k-r j- n-g-m-t-a t-k-a- --------------------------- Pravkar je nogometna tekma. 0
Echipa germană joacă împotriva celei englezeşti. N-m-k- rep--ze--an-a i-ra-p-----a--leš--. N_____ r____________ i___ p____ a________ N-m-k- r-p-e-e-t-n-a i-r- p-o-i a-g-e-k-. ----------------------------------------- Nemška reprezentanca igra proti angleški. 0
Cine câştigă? Kd- bo-zmag--? K__ b_ z______ K-o b- z-a-a-? -------------- Kdo bo zmagal? 0
Nu am habar. Nim-m--o-ma. N____ p_____ N-m-m p-j-a- ------------ Nimam pojma. 0
Momentan este egal. Tre-u-n- -e-ne------n-. T_______ j_ n__________ T-e-u-n- j- n-o-l-č-n-. ----------------------- Trenutno je neodločeno. 0
Arbitrul este din Belgia. S----k-pri-a-- -z---lgi--. S_____ p______ i_ B_______ S-d-i- p-i-a-a i- B-l-i-e- -------------------------- Sodnik prihaja iz Belgije. 0
Acum se execută o lovitură de la unsprezece metri. Z-a- --a-- e-a---m-t-ovk-. Z___ i____ e______________ Z-a- i-a-o e-a-s-m-t-o-k-. -------------------------- Zdaj imamo enajstmetrovko. 0
Gol! Unu la zero! Gol- E-- p-----n-č! G___ E__ p____ n___ G-l- E-a p-o-i n-č- ------------------- Gol! Ena proti nič! 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Slovenă (1-100) MP3 Slovenă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...
Știați?
Ucraineana se numără printre limbile slavice de est. Este strâns înrudită cu rusa și belarusa. Mai mult de 40 de milioane de oameni vorbesc ucraineana. Este a treia cea mai răspândită limbă slavică după rusă și poloneză. Ucraineana s-a dezvoltat prin jurul sfârșitului de secolului al-XVIII-lea, din dialectul local existent. Un limbaj distinct scris a apărut în acele timpuri, și cu el a venit și literatura. Astăzi, există un număr ridicat de dialecte care se împart în trei mari grupuri. Vocabularul, sintaxa și articularea sunt evocative pentru alte limbi slavice. Asta deoarece limbile slavice au început să se diferențieze între ele relativ târziu. Datorită situației geografice a Ucrainei, limba are și multe influențe poloneze și ruse. Gramatica conține șapte cazuri. Adjectivele ucrainene definesc relațiile dintre oameni și lucruri în mod foarte clar. Un vorbitor e capabil să demonstreze atitudinea sa sau sistemul său de valori în funcție de forma cuvântului. O altă trăsătură a limbii ucrainene e faptul că e foarte melodică. Dacă vă plac limbile care sună melodios, ar trebui să învățați ucraineana!