Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 3   »   sl Vezniki 3

96 [nouăzeci şi şase]

Conjuncţii 3

Conjuncţii 3

96 [šestindevetdeset]

Vezniki 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Mă trezesc imediat ce sună ceasul deşteptător. Vs-a--m,--r- -o --zv--i-b--il-a. V_______ b__ k_ z______ b_______ V-t-n-m- b-ž k- z-z-o-i b-d-l-a- -------------------------------- Vstanem, brž ko zazvoni budilka. 0
Obosesc imediat ce trebuie să învăţ. P-stan-- u--uje-- -r- k- se--o--- ---et- ---ti. P_______ u_______ b__ k_ s_ m____ z_____ u_____ P-s-a-e- u-r-j-n- b-ž k- s- m-r-m z-č-t- u-i-i- ----------------------------------------------- Postanem utrujen, brž ko se moram začeti učiti. 0
Încetez să mai lucrez imediat ce am împlinit 60 de ani. Pr--e--- --m d--at-,--rž-k- do-o-ni--6- -e-. P_______ b__ d______ b__ k_ d_______ 6_ l___ P-e-e-a- b-m d-l-t-, b-ž k- d-p-l-i- 6- l-t- -------------------------------------------- Prenehal bom delati, brž ko dopolnim 60 let. 0
Când sunaţi? K-aj-p---i-e-e? K___ p_________ K-a- p-k-i-e-e- --------------- Kdaj pokličete? 0
Imediat ce am un moment de timp. Ta-o- ko -om --e- t-enu----p-ost-----a-a. T____ k_ b__ i___ t_______ p_______ č____ T-k-j k- b-m i-e- t-e-u-e- p-o-t-g- č-s-. ----------------------------------------- Takoj ko bom imel trenutek prostega časa. 0
El sună imediat ce are puţin timp. Po-liče- ta-o- ko bo im----e--j pros---a-ča-a. P_______ t____ k_ b_ i___ n____ p_______ č____ P-k-i-e- t-k-j k- b- i-e- n-k-j p-o-t-g- č-s-. ---------------------------------------------- Pokliče, takoj ko bo imel nekaj prostega časa. 0
Cât timp veţi lucra? Ka---do-g- bo-----elal-? K___ d____ b____ d______ K-k- d-l-o b-s-e d-l-l-? ------------------------ Kako dolgo boste delali? 0
Voi lucra atâta timp cât pot. D--a--a- bo-- d--ler---m---gel (---la-. D_______ b___ d_____ b__ m____ (_______ D-l-l-a- b-m- d-k-e- b-m m-g-l (-o-l-)- --------------------------------------- Delal(a) bom, dokler bom mogel (mogla). 0
Voi lucra atâta timp cât sunt sănătos. De--l-a- --m,-do---r b-m-z------). D_______ b___ d_____ b__ z________ D-l-l-a- b-m- d-k-e- b-m z-r-v-a-. ---------------------------------- Delal(a) bom, dokler bom zdrav(a). 0
El stă în pat în loc să lucreze. On--e-i v po-te-j-- ---esto d--b- dela-. O_ l___ v p________ n______ d_ b_ d_____ O- l-ž- v p-s-e-j-, n-m-s-o d- b- d-l-l- ---------------------------------------- On leži v postelji, namesto da bi delal. 0
Ea citeşte ziarul în loc să gătească. On -er- --s-pis--na-e-to----b- k---l. O_ b___ č_______ n______ d_ b_ k_____ O- b-r- č-s-p-s- n-m-s-o d- b- k-h-l- ------------------------------------- On bere časopis, namesto da bi kuhal. 0
Stă în cârciumă, în loc să meargă acasă. On sedi v-g-st-ln-- n------ d- b----l-dom--. O_ s___ v g________ n______ d_ b_ š__ d_____ O- s-d- v g-s-i-n-, n-m-s-o d- b- š-l d-m-v- -------------------------------------------- On sedi v gostilni, namesto da bi šel domov. 0
Din câte ştiu, locuieşte aici. Kol-kor-vem,-s-anu-e---. K______ v___ s______ t__ K-l-k-r v-m- s-a-u-e t-. ------------------------ Kolikor vem, stanuje tu. 0
Din câte ştiu, soţia lui este bolnavă. Kol---r ---- -- -je--v- ---- --l--. K______ v___ j_ n______ ž___ b_____ K-l-k-r v-m- j- n-e-o-a ž-n- b-l-a- ----------------------------------- Kolikor vem, je njegova žena bolna. 0
Din câte ştiu, este şomer. K---kor-ve-,--- ----rez--s-l-. K______ v___ j_ o_ b__________ K-l-k-r v-m- j- o- b-e-p-s-l-. ------------------------------ Kolikor vem, je on brezposeln. 0
Nu m-am trezit la timp, altfel aş fi fost punctual. Zas-a-(a)-se-, --------bi-bil t--e---b-la--o---). Z________ s___ d______ b_ b__ t____ (____ t______ Z-s-a-(-) s-m- d-u-a-e b- b-l t-č-n (-i-a t-č-a-. ------------------------------------------------- Zaspal(a) sem, drugače bi bil točen (bila točna). 0
Am pierdut autobuzul, altfel aş fi fost punctual. Z-m--il(----e-----o--s--d-uga---b--b-- t-č-n -b--- -oč-a-. Z_________ s__ a_______ d______ b_ b__ t____ (____ t______ Z-m-d-l-a- s-m a-t-b-s- d-u-a-e b- b-l t-č-n (-i-a t-č-a-. ---------------------------------------------------------- Zamudil(a) sem avtobus, drugače bi bil točen (bila točna). 0
Nu am găsit drumul, altfel aş fi fost punctual. Ni--- n---l-(na-la- p------ru-a-- -----l--očen-(--la -o-na-. N____ n____ (______ p____ d______ b_ b__ t____ (____ t______ N-s-m n-š-l (-a-l-) p-t-, d-u-a-e b- b-l t-č-n (-i-a t-č-a-. ------------------------------------------------------------ Nisem našel (našla) poti, drugače bi bil točen (bila točna). 0

Limbă şi matematică

Gândirea şi limba formează un tot. Ele se influenţează reciproc. Structurile lingvistice influenţează structurile gândirii noastre. De exemplu, în multe limbi nu există cuvinte pentru numere. Locutorii nu înţeleg conceptul numerelor. Totuşi, matematica şi limbajul funcţionează împreună. Structurile gramaticale şi matematice sunt deseori asemănătoare. Unii cercetători cred că ele sunt procesate în acelaşi fel. Ei cred că centrul lingvistic este responsabil şi de matematică. El ar putea ajuta creierul să efectueze calcule. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că matematica este procesată de creier fără ajutorul limbajului. Cercetătorii au studiat trei oameni. Creierul acestor persoane a fost lezat. Iar centrul lingvistic a fost şi el deteriorat. Aceşti oameni aveau mari dificultăţi în a vorbi. Ei nu puteau formula propoziţii simple. Ei nu puteau înţelege nici cuvintele. După testul de limbă, ei trebuiau să rezolve probleme de matematică. Unele dintre acestea erau foarte complexe. Chiar şi aşa, subiecţii au reuşit să rezolve testele. Rezultatul acestui studiu este foarte interesant. Acesta arată că matematica nu este codificată alături de cuvinte. E posibil ca limba şi matematica să aibă aceeaşi bază. Amândouă sunt procesate de acelaşi centru. Dar matematica nu trebuie mai întâi să fie tradusă în limbă. Probabil că limba şi matematica se dezvoltă împreună. Atunci când creierul este suficient de dezvoltat, ele sunt separate.