Dicționar de expresii

ro La magazin   »   af In die afdelingswinkel

52 [cincizeci şi doi]

La magazin

La magazin

52 [twee en vyftig]

In die afdelingswinkel

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Mergem la un magazin? Gaan --- na-d-e--fd------win-e- -o-? G___ o__ n_ d__ a______________ t___ G-a- o-s n- d-e a-d-l-n-s-i-k-l t-e- ------------------------------------ Gaan ons na die afdelingswinkel toe? 0
Trebuie să fac cumpărături. Ek moe-------i-k----- -o-n. E_ m___ g___ i_______ d____ E- m-e- g-a- i-k-p-e- d-e-. --------------------------- Ek moet gaan inkopies doen. 0
Vreau să cumpăr multe. E--w-l-baie-ink-pi-s---o-. E_ w__ b___ i_______ k____ E- w-l b-i- i-k-p-e- k-o-. -------------------------- Ek wil baie inkopies koop. 0
Unde sunt articolele de birou? Wa---i---ie k---oor--no-------? W___ i_ d__ k__________________ W-a- i- d-e k-n-o-r-e-o-i-h-d-? ------------------------------- Waar is die kantoorbenodighede? 0
Îmi trebuie plicuri şi hârtie de scris. Ek --t---e-er-- en-b--efp-p-er n-d-g. E_ h__ k_______ e_ b__________ n_____ E- h-t k-e-e-t- e- b-i-f-a-i-r n-d-g- ------------------------------------- Ek het koeverte en briefpapier nodig. 0
Îmi trebuie pixuri şi carioci. E--he- ba-p-nt-e-ne----kok--p--n- nod-g. E_ h__ b___________ e_ k___ p____ n_____ E- h-t b-l-u-t-e-n- e- k-k- p-n-e n-d-g- ---------------------------------------- Ek het balpuntpenne en koki penne nodig. 0
Unde este mobilierul? W--r--s-d-e-me--e--? W___ i_ d__ m_______ W-a- i- d-e m-u-e-s- -------------------- Waar is die meubels? 0
Am nevoie de un dulap şi de o comodă. E- h-t--- --- e- ---l-ai--- -od-g. E_ h__ ’_ k__ e_ ’_ l______ n_____ E- h-t ’- k-s e- ’- l-a-k-s n-d-g- ---------------------------------- Ek het ’n kas en ’n laaikas nodig. 0
Am nevoie de un birou şi de un raft. Ek --t ’- -e-sen-ar-en ’- b--k--k n----. E_ h__ ’_ l________ e_ ’_ b______ n_____ E- h-t ’- l-s-e-a-r e- ’- b-e-r-k n-d-g- ---------------------------------------- Ek het ’n lessenaar en ’n boekrak nodig. 0
Unde sunt jucăriile? W--r i- -i--s-e-l--ed? W___ i_ d__ s_________ W-a- i- d-e s-e-l-o-d- ---------------------- Waar is die speelgoed? 0
Îmi trebuie o păpuşă şi un ursuleţ. Ek -et ’n---p -- ----ie-eer -----. E_ h__ ’_ p__ e_ t_________ n_____ E- h-t ’- p-p e- t-d-i-b-e- n-d-g- ---------------------------------- Ek het ’n pop en teddiebeer nodig. 0
Îmi trebuie o minge de fotbal şi un joc de şah. E- he- -n s-kk--b-- e- ’- --a-ks--l n-di-. E_ h__ ’_ s________ e_ ’_ s________ n_____ E- h-t ’- s-k-e-b-l e- ’- s-a-k-t-l n-d-g- ------------------------------------------ Ek het ’n sokkerbal en ’n skaakstel nodig. 0
Unde este unealta? Waar ---d-e ge-ee-sk-p? W___ i_ d__ g__________ W-a- i- d-e g-r-e-s-a-? ----------------------- Waar is die gereedskap? 0
Îmi trebuie un ciocan şi un cleşte. Ek--et--n--am-er----’- ta-g n-di-. E_ h__ ’_ h_____ e_ ’_ t___ n_____ E- h-t ’- h-m-e- e- ’- t-n- n-d-g- ---------------------------------- Ek het ’n hammer en ’n tang nodig. 0
Îmi trebuie un burghiu şi o şurubelniţă. E--h-- ----o-- en ’n -kroe--d----e- nod--. E_ h__ ’_ b___ e_ ’_ s_____________ n_____ E- h-t ’- b-o- e- ’- s-r-e-e-r-a-e- n-d-g- ------------------------------------------ Ek het ’n boor en ’n skroewedraaier nodig. 0
Unde sunt bijuteriile? W-a- i---ie--uw--i---ware? W___ i_ d__ j_____________ W-a- i- d-e j-w-l-e-s-a-e- -------------------------- Waar is die juweliersware? 0
Îmi trebuie un lănţişor şi o brăţară. Ek --------al---oer e---- -rm--nd nod-g. E_ h__ ’_ h________ e_ ’_ a______ n_____ E- h-t ’- h-l-s-o-r e- ’- a-m-a-d n-d-g- ---------------------------------------- Ek het ’n halssnoer en ’n armband nodig. 0
Îmi trebuie un inel şi cercei. E- he- -n --n-----oo-be--e nodig. E_ h__ ’_ r___ e_ o_______ n_____ E- h-t ’- r-n- e- o-r-e-l- n-d-g- --------------------------------- Ek het ’n ring en oorbelle nodig. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Afrikaans (1-100) MP3 Afrikaans (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Femeile sunt mai talentate din punct de vedere lingvistic decât bărbaţii!

Femeile sunt la fel de inteligente ca bărbaţii. În medie, ambele sexe au același coeficient de inteligenţă. Cu toate acestea, competențele de gen diferă. De exemplu, bărbaţii au o gândire tridimensională mai dezvoltată. De asemenea, rezolvă problemele matematice mai bine. Femeile, pe de altă parte, au o memorie mai bună. Și stăpânesc mai bine limbile străine. Femeile fac mai puţine greşeli de ortografie și de gramatică. Ele au, de asemenea, un vocabular mai mare și citesc mai fluent. Prin urmare, ele obțin de obicei rezultate mai bune la testele de limbă. Motivul acestui avantaj lingvistic se află în creier. Creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este organizat diferit. Emisfera stângă a creierului este responsabilă de limbă. Această regiune controlează procesele lingvistice. În ciuda acestui fapt, femeile folosesc ambele emisfere ale creierului în procesarea vorbirii. Mai mult, cele două emisfere ale creierului lor pot face schimb de idei mai bine. Aşadar, creierul feminin este mai activ în procesarea limbii. Şi femeile pot prelucra mai eficient limbajul. Înca nu ştim de ce sunt diferite cele doua emisfere ale creierului. Unii cercetatori susţin că explicaţia se găseşte în biologie. Genele feminine şi masculine influenţează dezvoltarea creierului. Hormonii sunt şi ei responsabili de diferenţele dintre barbaţi şi femei. Unii spun că educaţia ne influenţează dezvoltarea. Căci fetiţele citesc şi vorbesc mai mult. În timp ce băieţeii primesc mai multe jucării tehnice. Deci, mediul înconjurator ne formează creierul. Pe de altă parte, există multe diferenţe în întreaga lume. Şi copiii sunt crescuţi diferit în fiecare cultură.
Știați?
Vietnameza se numără printre limbile mon-khmere. Este limba nativă a mai mult de 80 de oameni. Nu e înrudită cu Chineza. Majoritatea vocabularului este, totuși, de origine chineză. Asta se datorează faptului că Vietnam a făcut parte din China pentru mai mult de 1000 de ani. Apoi, în timpul colonializării, Franța a avut o foarte mare influență asupra dezvoltării vietnamezei. Vietnameza este o limbă tonală. Asta înseamnă că timbrul silabei determină înțelesul unui cuvânt. De aceea, o pronunție greșită poate schimba complet ce se spune sau înțelesul unei propoziții. În total, sunt șase timbre diferite în vietnameză. Astăzi, limba e scrisă cu caractere latine. Mai înainte se foloseau caracterele chinezești. Deoarece vietnameza este o limbă izolată, cuvintele nu se declină. Limba este încă în stadii timpurii de dezvoltare. Descoperiți această limbă - merită!