Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   af Ontkenning 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [vyf en sestig]

Ontkenning 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Este scump inelul? Is--i--r--g -uur? I_ d__ r___ d____ I- d-e r-n- d-u-? ----------------- Is die ring duur? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N--- di- k-- --ar n-t ----ond--- ----. N___ d__ k__ m___ n__ e_________ E____ N-e- d-t k-s m-a- n-t e-n-o-d-r- E-r-. -------------------------------------- Nee, dit kos maar net eenhonderd Euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Maar-ek -e----t -y--ig. M___ e_ h__ n__ v______ M-a- e- h-t n-t v-f-i-. ----------------------- Maar ek het net vyftig. 0
Eşti gata deja? Is jy al--laa-? I_ j_ a_ k_____ I- j- a- k-a-r- --------------- Is jy al klaar? 0
Nu, încă nu. Ne-, n-g n--. N___ n__ n___ N-e- n-g n-e- ------------- Nee, nog nie. 0
Dar imediat sunt gata. M----ek -al--i-n----t --aa- --es. M___ e_ s__ b________ k____ w____ M-a- e- s-l b-n-e-o-t k-a-r w-e-. --------------------------------- Maar ek sal binnekort klaar wees. 0
Mai doreşti supă? Wil j- -o- -o--hê? W__ j_ n__ s__ h__ W-l j- n-g s-p h-? ------------------ Wil jy nog sop hê? 0
Nu, nu mai doresc. Ne-- -- -i---ie m--- -----e. N___ e_ w__ n__ m___ h_ n___ N-e- e- w-l n-e m-e- h- n-e- ---------------------------- Nee, ek wil nie meer hê nie. 0
Dar încă o îngheţată. M-a------’- ---my-. M___ n__ ’_ r______ M-a- n-g ’- r-o-y-. ------------------- Maar nog ’n roomys. 0
Locuieşti de mult timp aici? Wo----y-a- l--k --e-? W___ j_ a_ l___ h____ W-o- j- a- l-n- h-e-? --------------------- Woon jy al lank hier? 0
Nu, abia de o lună. Nee- --g --t -n--aand. N___ n__ n__ ’_ m_____ N-e- n-g n-t ’- m-a-d- ---------------------- Nee, nog net ’n maand. 0
Dar cunosc deja multe persoane. M-----k---n--l --ie--ense. M___ e_ k__ a_ b___ m_____ M-a- e- k-n a- b-i- m-n-e- -------------------------- Maar ek ken al baie mense. 0
Mergi mâine acasă? Gaan -----r--hui- t-e-r-? G___ j_ m___ h___ t__ r__ G-a- j- m-r- h-i- t-e r-? ------------------------- Gaan jy môre huis toe ry? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N--,-e------r-----na-eek. N___ e___ o__ d__ n______ N-e- e-r- o-r d-e n-w-e-. ------------------------- Nee, eers oor die naweek. 0
Dar mă întorc deja duminică. Ma-r-ek--om-----s---nda--t----. M___ e_ k__ r____ S_____ t_____ M-a- e- k-m r-e-s S-n-a- t-r-g- ------------------------------- Maar ek kom reeds Sondag terug. 0
Fiica ta este deja majoră? I- jou---g-e---e-------vo----sen-? I_ j__ d_____ r____ ’_ v__________ I- j-u d-g-e- r-e-s ’- v-l-a-s-n-? ---------------------------------- Is jou dogter reeds ’n volwassene? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N--- -y-i- nog-n-t -e--ntien. N___ s_ i_ n__ n__ s_________ N-e- s- i- n-g n-t s-w-n-i-n- ----------------------------- Nee, sy is nog net sewentien. 0
Dar are deja un prieten. M-------he--al-------n -êrel. M___ s_ h__ a______ ’_ k_____ M-a- s- h-t a-r-e-s ’- k-r-l- ----------------------------- Maar sy het alreeds ’n kêrel. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Afrikaans (1-100) MP3 Afrikaans (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.