Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   af Liggaamsdele

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [agt en vyftig]

Liggaamsdele

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Desenez un om. Ek t---n--n -an. E_ t____ ’_ m___ E- t-k-n ’- m-n- ---------------- Ek teken ’n man. 0
Mai întâi capul. E--s-------k--. E_____ d__ k___ E-r-t- d-e k-p- --------------- Eerste die kop. 0
Omul poartă o pălărie. Die-m-- d-- -n-h-e-. D__ m__ d__ ’_ h____ D-e m-n d-a ’- h-e-. -------------------- Die man dra ’n hoed. 0
Părul nu se vede. M-n- s-en-ni--die ha------. M___ s___ n__ d__ h___ n___ M-n- s-e- n-e d-e h-r- n-e- --------------------------- Mens sien nie die hare nie. 0
Şi nici urechile nu se văd. Me----i-n-o-----e--ie o---n--. M___ s___ o__ n__ d__ o__ n___ M-n- s-e- o-k n-e d-e o-e n-e- ------------------------------ Mens sien ook nie die ore nie. 0
Nici spatele nu se vede. Me-s---e--o---nie-d---r-g ---. M___ s___ o__ n__ d__ r__ n___ M-n- s-e- o-k n-e d-e r-g n-e- ------------------------------ Mens sien ook nie die rug nie. 0
Desenez ochii şi gura. E- teke---ie-o- en---e--o--. E_ t____ d__ o_ e_ d__ m____ E- t-k-n d-e o- e- d-e m-n-. ---------------------------- Ek teken die oë en die mond. 0
Omul dansează şi râde. Di--m-n ---s-en-l-g. D__ m__ d___ e_ l___ D-e m-n d-n- e- l-g- -------------------- Die man dans en lag. 0
Omul are un nas lung. Di----n -e- ’n -a-g ne-s. D__ m__ h__ ’_ l___ n____ D-e m-n h-t ’- l-n- n-u-. ------------------------- Die man het ’n lang neus. 0
Ţine un baston în mâini. H---r- ’---t-- ---s--h-n--. H_ d__ ’_ s___ i_ s_ h_____ H- d-a ’- s-o- i- s- h-n-e- --------------------------- Hy dra ’n stok in sy hande. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Hy--r- -o- ’- s----o-----n--. H_ d__ o__ ’_ s___ o_ s_ n___ H- d-a o-k ’- s-r- o- s- n-k- ----------------------------- Hy dra ook ’n serp om sy nek. 0
Este iarnă şi este frig. Di---s --n--r-en --s--ou-. D__ i_ w_____ e_ d__ k____ D-t i- w-n-e- e- d-s k-u-. -------------------------- Dit is winter en dis koud. 0
Braţele sunt puternice. D-e -rm- -- st--k-f--s. D__ a___ i_ s__________ D-e a-m- i- s-e-k-f-i-. ----------------------- Die arms is sterk/fris. 0
Şi picioarele sunt puternice. D---b-n---s-o-k -te-k----s. D__ b___ i_ o__ s__________ D-e b-n- i- o-k s-e-k-f-i-. --------------------------- Die bene is ook sterk/fris. 0
Omul este din zăpadă. D-e-m-n-is-va- ---e- --maak. D__ m__ i_ v__ s____ g______ D-e m-n i- v-n s-e-u g-m-a-. ---------------------------- Die man is van sneeu gemaak. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. H---r- ni--’n -roe---f-’- --s-ni-. H_ d__ n__ ’_ b____ o_ ’_ j__ n___ H- d-a n-e ’- b-o-k o- ’- j-s n-e- ---------------------------------- Hy dra nie ’n broek of ’n jas nie. 0
Dar omului nu-i este frig. M-a--d-e---n--ries nie. M___ d__ m__ v____ n___ M-a- d-e m-n v-i-s n-e- ----------------------- Maar die man vries nie. 0
Este un om de zăpadă. H--is ’n sne--man. H_ i_ ’_ s________ H- i- ’- s-e-u-a-. ------------------ Hy is ’n sneeuman. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Afrikaans (1-100) MP3 Afrikaans (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...