Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   sr Чишћење куће

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [осамнаест]

18 [osamnaest]

Чишћење куће

[Čišćenje kuće]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Данас -------та. Д____ ј_ с______ Д-н-с ј- с-б-т-. ---------------- Данас је субота. 0
D--a---e su-ot-. D____ j_ s______ D-n-s j- s-b-t-. ---------------- Danas je subota.
Astăzi avem timp. Да--- -ма-- вр-м-н-. Д____ и____ в_______ Д-н-с и-а-о в-е-е-а- -------------------- Данас имамо времена. 0
Da--s ima-o-v--me--. D____ i____ v_______ D-n-s i-a-o v-e-e-a- -------------------- Danas imamo vremena.
Astăzi curăţăm locuinţa. Дан-с ч----мо -тан. Д____ ч______ с____ Д-н-с ч-с-и-о с-а-. ------------------- Данас чистимо стан. 0
Dana- č---im- st-n. D____ č______ s____ D-n-s č-s-i-o s-a-. ------------------- Danas čistimo stan.
Eu curăţ baia. Ј---ис--м ---а--ло. Ј_ ч_____ к________ Ј- ч-с-и- к-п-т-л-. ------------------- Ја чистим купатило. 0
Ja-č---i--ku---i-o. J_ č_____ k________ J- č-s-i- k-p-t-l-. ------------------- Ja čistim kupatilo.
Soţul meu spală maşina. М--------е-е --то. М__ м__ п___ а____ М-ј м-ж п-р- а-т-. ------------------ Мој муж пере ауто. 0
M-- muž-p-----ut-. M__ m__ p___ a____ M-j m-ž p-r- a-t-. ------------------ Moj muž pere auto.
Copiii curăţă bicicletele. Де-а--е---б--икл-. Д___ п___ б_______ Д-ц- п-р- б-ц-к-а- ------------------ Деца перу бицикла. 0
Dec- -eru--ici-la. D___ p___ b_______ D-c- p-r- b-c-k-a- ------------------ Deca peru bicikla.
Bunica udă florile. Б-к- зал--а цв---. Б___ з_____ ц_____ Б-к- з-л-в- ц-е-е- ------------------ Бака залива цвеће. 0
Ba-- z-li-- cv-c--. B___ z_____ c_____ B-k- z-l-v- c-e-́-. ------------------- Baka zaliva cveće.
Copiii strâng în camera copiilor. Д--- -о----м-ју-деч-ј- -обу. Д___ п_________ д_____ с____ Д-ц- п-с-р-м-ј- д-ч-ј- с-б-. ---------------------------- Деца поспремају дечију собу. 0
D-ca p-spre--j- --č-j- s--u. D___ p_________ d_____ s____ D-c- p-s-r-m-j- d-č-j- s-b-. ---------------------------- Deca pospremaju dečiju sobu.
Soţul meu îşi strânge pe birou. Мој-муж--о----ма------пи--ћ- -то. М__ м__ п_______ с___ п_____ с___ М-ј м-ж п-с-р-м- с-о- п-с-ћ- с-о- --------------------------------- Мој муж поспрема свој писаћи сто. 0
Moj---- p--p-ema-s-oj-pi---́i-s--. M__ m__ p_______ s___ p_____ s___ M-j m-ž p-s-r-m- s-o- p-s-c-i s-o- ---------------------------------- Moj muž posprema svoj pisaći sto.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Ја ставља- в-- у-ма------а п-а---веша. Ј_ с______ в__ у м_____ з_ п____ в____ Ј- с-а-љ-м в-ш у м-ш-н- з- п-а-е в-ш-. -------------------------------------- Ја стављам веш у машину за прање веша. 0
Ja s--v-ja--ve--u -a-----z--p-anje----a. J_ s_______ v__ u m_____ z_ p_____ v____ J- s-a-l-a- v-š u m-š-n- z- p-a-j- v-š-. ---------------------------------------- Ja stavljam veš u mašinu za pranje veša.
Eu întind rufele. Ј- -----ир-- -еш. Ј_ п________ в___ Ј- п-о-т-р-м в-ш- ----------------- Ја простирем веш. 0
Ja prostirem ve-. J_ p________ v___ J- p-o-t-r-m v-š- ----------------- Ja prostirem veš.
Eu calc rufele. Ј--п--л-м-в-ш. Ј_ п_____ в___ Ј- п-г-а- в-ш- -------------- Ја пеглам веш. 0
J- -egl-- -e-. J_ p_____ v___ J- p-g-a- v-š- -------------- Ja peglam veš.
Ferestrele sunt murdare. П-озо---су -р-а--. П______ с_ п______ П-о-о-и с- п-љ-в-. ------------------ Прозори су прљави. 0
Pr--or- -u pr-ja-i. P______ s_ p_______ P-o-o-i s- p-l-a-i- ------------------- Prozori su prljavi.
Podeaua este murdară. По---- п-ља-. П__ ј_ п_____ П-д ј- п-љ-в- ------------- Под је прљав. 0
P-- -e---l-a-. P__ j_ p______ P-d j- p-l-a-. -------------- Pod je prljav.
Vasele sunt murdare. По---е ј- --љ---. П_____ ј_ п______ П-с-ђ- ј- п-љ-в-. ----------------- Посуђе је прљаво. 0
Posu-e j---rl-a-o. P_____ j_ p_______ P-s-đ- j- p-l-a-o- ------------------ Posuđe je prljavo.
Cine curăţă ferestrele? Ко --с---проз-ре? К_ ч____ п_______ К- ч-с-и п-о-о-е- ----------------- Ко чисти прозоре? 0
Ko--is-i---o--re? K_ č____ p_______ K- č-s-i p-o-o-e- ----------------- Ko čisti prozore?
Cine aspiră praful? Ко -си-а-----аши--? К_ у______ п_______ К- у-и-а-а п-а-и-у- ------------------- Ко усисава прашину? 0
K- -si--v- -r-šin-? K_ u______ p_______ K- u-i-a-a p-a-i-u- ------------------- Ko usisava prašinu?
Cine spală vasele? Ко----е-п---ђе? К_ п___ п______ К- п-р- п-с-ђ-? --------------- Ко пере посуђе? 0
Ko per--po-u-e? K_ p___ p______ K- p-r- p-s-đ-? --------------- Ko pere posuđe?

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!