Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   eo Dompurigado

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [dek ok]

Dompurigado

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Hod-a- -stas--ab-to. H_____ e____ s______ H-d-a- e-t-s s-b-t-. -------------------- Hodiaŭ estas sabato. 0
Astăzi avem timp. H--iaŭ--i h-va--------. H_____ n_ h____ t______ H-d-a- n- h-v-s t-m-o-. ----------------------- Hodiaŭ ni havas tempon. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. Hodi-ŭ -- -u-igad-- -a-loĝ--o-. H_____ n_ p________ l_ l_______ H-d-a- n- p-r-g-d-s l- l-ĝ-j-n- ------------------------------- Hodiaŭ ni purigadas la loĝejon. 0
Eu curăţ baia. Mi-----ga--s--a banĉ------. M_ p________ l_ b__________ M- p-r-g-d-s l- b-n-a-b-o-. --------------------------- Mi purigadas la banĉambron. 0
Soţul meu spală maşina. M---edzo-la-as--- aŭto-. M__ e___ l____ l_ a_____ M-a e-z- l-v-s l- a-t-n- ------------------------ Mia edzo lavas la aŭton. 0
Copiii curăţă bicicletele. L--i--a--j-p-----da- -- -ic-klo-n. L_ i______ p________ l_ b_________ L- i-f-n-j p-r-g-d-s l- b-c-k-o-n- ---------------------------------- La infanoj purigadas la biciklojn. 0
Bunica udă florile. Av-n-o akv-m-s la -lo-o--. A_____ a______ l_ f_______ A-i-j- a-v-m-s l- f-o-o-n- -------------------------- Avinjo akvumas la florojn. 0
Copiii strâng în camera copiilor. L---nf--oj-or-igas l--in---ĉ-mb-on. L_ i______ o______ l_ i____________ L- i-f-n-j o-d-g-s l- i-f-n-a-b-o-. ----------------------------------- La infanoj ordigas la infanĉambron. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. M-- ---- o-di--s ---n--krib--ab-o-. M__ e___ o______ s___ s____________ M-a e-z- o-d-g-s s-a- s-r-b-t-b-o-. ----------------------------------- Mia edzo ordigas sian skribotablon. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Mi eni-a- -- -a--ta--n ----- la--a-ino-. M_ e_____ l_ l________ e_ l_ l__________ M- e-i-a- l- l-v-t-ĵ-n e- l- l-v-a-i-o-. ---------------------------------------- Mi enigas la lavotaĵon en la lavmaŝinon. 0
Eu întind rufele. M--e--n-a- -- sek--o--n----ita--n. M_ e______ l_ s________ l_________ M- e-e-d-s l- s-k-g-t-n l-v-t-ĵ-n- ---------------------------------- Mi etendas la sekigotan lavitaĵon. 0
Eu calc rufele. Mi--lad-s ----a---a---. M_ g_____ l_ l_________ M- g-a-a- l- l-v-t-ĵ-n- ----------------------- Mi gladas la lavitaĵon. 0
Ferestrele sunt murdare. L- f-n-st-o---sta- malpur--. L_ f________ e____ m________ L- f-n-s-r-j e-t-s m-l-u-a-. ---------------------------- La fenestroj estas malpuraj. 0
Podeaua este murdară. La-pl-n-o es--- --lpura. L_ p_____ e____ m_______ L- p-a-k- e-t-s m-l-u-a- ------------------------ La planko estas malpura. 0
Vasele sunt murdare. La-vaz--o--st---m--pura. L_ v_____ e____ m_______ L- v-z-r- e-t-s m-l-u-a- ------------------------ La vazaro estas malpura. 0
Cine curăţă ferestrele? K-u pu------s -a-----st--j-? K__ p________ l_ f__________ K-u p-r-g-d-s l- f-n-s-r-j-? ---------------------------- Kiu purigadas la fenestrojn? 0
Cine aspiră praful? K-u p-lvo-uĉa-? K__ p__________ K-u p-l-o-u-a-? --------------- Kiu polvosuĉas? 0
Cine spală vasele? K-u -av-s-la-vazaro-? K__ l____ l_ v_______ K-u l-v-s l- v-z-r-n- --------------------- Kiu lavas la vazaron? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Esperanto (1-100) MP3 Esperanto (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!