Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   ca Fer neteja

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [divuit]

Fer neteja

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Av-i és-d-ss-bt-. A___ é_ d________ A-u- é- d-s-a-t-. ----------------- Avui és dissabte. 0
Astăzi avem timp. A--i---ni--t-m--. A___ t____ t_____ A-u- t-n-m t-m-s- ----------------- Avui tenim temps. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. A--i n-----m----pa---m-n-. A___ n______ l____________ A-u- n-t-g-m l-a-a-t-m-n-. -------------------------- Avui netegem l’apartament. 0
Eu curăţ baia. Jo--et-jo la ----r--de b-n-. J_ n_____ l_ c_____ d_ b____ J- n-t-j- l- c-m-r- d- b-n-. ---------------------------- Jo netejo la cambra de bany. 0
Soţul meu spală maşina. El m-u --ri-----t- el -o-x-. E_ m__ m____ r____ e_ c_____ E- m-u m-r-t r-n-a e- c-t-e- ---------------------------- El meu marit renta el cotxe. 0
Copiii curăţă bicicletele. Els ne---net---n --- bic----t--. E__ n___ n______ l__ b__________ E-s n-n- n-t-g-n l-s b-c-c-e-e-. -------------------------------- Els nens netegen les bicicletes. 0
Bunica udă florile. L’àv-- --g----s--l---. L_____ r___ l__ f_____ L-à-i- r-g- l-s f-o-s- ---------------------- L’àvia rega les flors. 0
Copiii strâng în camera copiilor. E-s---ns-o-de-en l’h-bita----de-------. E__ n___ o______ l__________ d___ n____ E-s n-n- o-d-n-n l-h-b-t-c-ó d-l- n-n-. --------------------------------------- Els nens ordenen l’habitació dels nens. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. El me- m---t or-e-a-e- --u-e-cr-pto--. E_ m__ m____ o_____ e_ s__ e__________ E- m-u m-r-t o-d-n- e- s-u e-c-i-t-r-. -------------------------------------- El meu marit ordena el seu escriptori. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. (J-- po-o-------a-a----re---d-r-. (___ p___ l_ r___ a l_ r_________ (-o- p-s- l- r-b- a l- r-n-a-o-a- --------------------------------- (Jo) poso la roba a la rentadora. 0
Eu întind rufele. (Jo--est--c-l- --b-. (___ e_____ l_ r____ (-o- e-t-n- l- r-b-. -------------------- (Jo) estenc la roba. 0
Eu calc rufele. (Jo- --a-x- la----a. (___ p_____ l_ r____ (-o- p-a-x- l- r-b-. -------------------- (Jo) planxo la roba. 0
Ferestrele sunt murdare. L-s-f---st--s -s------ute-. L__ f________ e____ b______ L-s f-n-s-r-s e-t-n b-u-e-. --------------------------- Les finestres estan brutes. 0
Podeaua este murdară. E- ----- e--à --ut. E_ t____ e___ b____ E- t-r-a e-t- b-u-. ------------------- El terra està brut. 0
Vasele sunt murdare. L--vai-el-a--s b-uta. L_ v_______ é_ b_____ L- v-i-e-l- é- b-u-a- --------------------- La vaixella és bruta. 0
Cine curăţă ferestrele? Qu---e---a le--fi--s----? Q__ n_____ l__ f_________ Q-i n-t-j- l-s f-n-s-r-s- ------------------------- Qui neteja les finestres? 0
Cine aspiră praful? Qu---a--- ----pira-o-a? Q__ p____ l____________ Q-i p-s-a l-a-p-r-d-r-? ----------------------- Qui passa l’aspiradora? 0
Cine spală vasele? Qu--r--t- la--a-x--la? Q__ r____ l_ v________ Q-i r-n-a l- v-i-e-l-? ---------------------- Qui renta la vaixella? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Catalană (1-100) MP3 Catalană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!