Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   mk Чистење на куќата

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [осумнаесет]

18 [osoomnayesyet]

Чистење на куќата

[Chistyeњye na kookjata]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Де--- - -або-а. Д____ е с______ Д-н-с е с-б-т-. --------------- Денес е сабота. 0
Dyenyes-y- -a-o--. D______ y_ s______ D-e-y-s y- s-b-t-. ------------------ Dyenyes ye sabota.
Astăzi avem timp. Д-н-----е и---- -р--е. Д____ н__ и____ в_____ Д-н-с н-е и-а-е в-е-е- ---------------------- Денес ние имаме време. 0
Dyen--s----e -m-m-e v------. D______ n___ i_____ v_______ D-e-y-s n-y- i-a-y- v-y-m-e- ---------------------------- Dyenyes niye imamye vryemye.
Astăzi curăţăm locuinţa. Д-н-с---е-ќ---- -и--и---ст-но-. Д____ н__ ќ_ г_ ч______ с______ Д-н-с н-е ќ- г- ч-с-и-е с-а-о-. ------------------------------- Денес ние ќе го чистиме станот. 0
D--nyes ---e----- g-o c--s-i--- -t-no-. D______ n___ k___ g__ c________ s______ D-e-y-s n-y- k-y- g-o c-i-t-m-e s-a-o-. --------------------------------------- Dyenyes niye kjye guo chistimye stanot.
Eu curăţ baia. Ја--ја чист---ба-а--. Ј__ ј_ ч_____ б______ Ј-с ј- ч-с-а- б-њ-т-. --------------------- Јас ја чистам бањата. 0
Јas јa c-i-t-- ba---a. Ј__ ј_ c______ b______ Ј-s ј- c-i-t-m b-њ-t-. ---------------------- Јas јa chistam baњata.
Soţul meu spală maşina. Ма-от--и ј- мие--ол-та. М____ м_ ј_ м__ к______ М-ж-т м- ј- м-е к-л-т-. ----------------------- Мажот ми ја мие колата. 0
Maʐo- -i јa ---e-k--at-. M____ m_ ј_ m___ k______ M-ʐ-t m- ј- m-y- k-l-t-. ------------------------ Maʐot mi јa miye kolata.
Copiii curăţă bicicletele. Д-ц--а ги ч---а- ------п-----. Д_____ г_ ч_____ в____________ Д-ц-т- г- ч-с-а- в-л-с-п-д-т-. ------------------------------ Децата ги чистат велосипедите. 0
Dy--zata -ui-----ta----e--si-yedi-ye. D_______ g__ c______ v_______________ D-e-z-t- g-i c-i-t-t v-e-o-i-y-d-t-e- ------------------------------------- Dyetzata gui chistat vyelosipyeditye.
Bunica udă florile. Б----ги -ол-ва--в-ќ-ња--. Б___ г_ п_____ ц_________ Б-б- г- п-л-в- ц-е-и-а-а- ------------------------- Баба ги полева цвеќињата. 0
B----gui pol-e-a-tzv-e-jiњat-. B___ g__ p______ t____________ B-b- g-i p-l-e-a t-v-e-j-њ-t-. ------------------------------ Baba gui polyeva tzvyekjiњata.
Copiii strâng în camera copiilor. Де---- -а-р--к-е---т -------- с-б-. Д_____ ј_ р_________ д_______ с____ Д-ц-т- ј- р-с-р-в-а- д-т-к-т- с-б-. ----------------------------------- Децата ја раскреваат детската соба. 0
D----ata-јa -a--ry--a-t dye-sk-ta-s-b-. D_______ ј_ r__________ d________ s____ D-e-z-t- ј- r-s-r-e-a-t d-e-s-a-a s-b-. --------------------------------------- Dyetzata јa raskryevaat dyetskata soba.
Soţul meu îşi strânge pe birou. М-ж-т -и-ј- -а--ре---н-г-в--а р-б--на м---. М____ м_ ј_ р_______ н_______ р______ м____ М-ж-т м- ј- р-с-р-в- н-г-в-т- р-б-т-а м-с-. ------------------------------------------- Мажот ми ја раскрева неговата работна маса. 0
Maʐo--mi јa-raskr--va-nyegu---ta ----t-----sa. M____ m_ ј_ r________ n_________ r______ m____ M-ʐ-t m- ј- r-s-r-e-a n-e-u-v-t- r-b-t-a m-s-. ---------------------------------------------- Maʐot mi јa raskryeva nyeguovata rabotna masa.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Јас--- -т-ва--ал--т--- -о--а-ина-- -- -ере---а-и-т-. Ј__ г_ с_____ а_______ в_ м_______ з_ п_____ а______ Ј-с г- с-а-а- а-и-т-т- в- м-ш-н-т- з- п-р-њ- а-и-т-. ---------------------------------------------------- Јас ги ставам алиштата во машината за перење алишта. 0
Ј-s-g---s-a--m--li---ata vo--a-hi---- za p--ry------l-sh--. Ј__ g__ s_____ a________ v_ m________ z_ p________ a_______ Ј-s g-i s-a-a- a-i-h-a-a v- m-s-i-a-a z- p-e-y-њ-e a-i-h-a- ----------------------------------------------------------- Јas gui stavam alishtata vo mashinata za pyeryeњye alishta.
Eu întind rufele. Ј-- г------ч---м а-и-та-а. Ј__ г_ з________ а________ Ј-с г- з-к-ч-в-м а-и-т-т-. -------------------------- Јас ги закачувам алиштата. 0
Јas--ui z---c-oo--m -li-h-a-a. Ј__ g__ z__________ a_________ Ј-s g-i z-k-c-o-v-m a-i-h-a-a- ------------------------------ Јas gui zakachoovam alishtata.
Eu calc rufele. Ј-с--и пе-л-м---иш--т-. Ј__ г_ п_____ а________ Ј-с г- п-г-а- а-и-т-т-. ----------------------- Јас ги пеглам алиштата. 0
Ј-s--u---y------ -lishta-a. Ј__ g__ p_______ a_________ Ј-s g-i p-e-u-a- a-i-h-a-a- --------------------------- Јas gui pyegulam alishtata.
Ferestrele sunt murdare. Прозо--ите с- и-вал-ан-. П_________ с_ и_________ П-о-о-ц-т- с- и-в-л-а-и- ------------------------ Прозорците се извалкани. 0
Pr-z--tzi-ye -ye-izv-lka--. P___________ s__ i_________ P-o-o-t-i-y- s-e i-v-l-a-i- --------------------------- Prozortzitye sye izvalkani.
Podeaua este murdară. По-о- е--з-а--а-. П____ е и________ П-д-т е и-в-л-а-. ----------------- Подот е извалкан. 0
P--ot -e-i-val--n. P____ y_ i________ P-d-t y- i-v-l-a-. ------------------ Podot ye izvalkan.
Vasele sunt murdare. Са---и-е с- ---ал-ан-. С_______ с_ и_________ С-д-в-т- с- и-в-л-а-и- ---------------------- Садовите се извалкани. 0
Sad---t-------i---lka-i. S________ s__ i_________ S-d-v-t-e s-e i-v-l-a-i- ------------------------ Sadovitye sye izvalkani.
Cine curăţă ferestrele? К-ј--и--и-т--п-о-о---те? К__ г_ ч____ п__________ К-ј г- ч-с-и п-о-о-ц-т-? ------------------------ Кој ги чисти прозорците? 0
Koј -ui-chi-t--p--z-rt---y-? K__ g__ c_____ p____________ K-ј g-i c-i-t- p-o-o-t-i-y-? ---------------------------- Koј gui chisti prozortzitye?
Cine aspiră praful? Кој --м---ва ---ши--? К__ в_______ п_______ К-ј в-м-к-в- п-а-и-а- --------------------- Кој всмукува прашина? 0
Ko- vsmookoov- pr--hi-a? K__ v_________ p________ K-ј v-m-o-o-v- p-a-h-n-? ------------------------ Koј vsmookoova prashina?
Cine spală vasele? К-- -и-м-е-сад-в---? К__ г_ м__ с________ К-ј г- м-е с-д-в-т-? -------------------- Кој ги мие садовите? 0
K-- g-i-miye -adov---e? K__ g__ m___ s_________ K-ј g-i m-y- s-d-v-t-e- ----------------------- Koј gui miye sadovitye?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!