Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 3   »   hr Veznici 3

96 [nouăzeci şi şase]

Conjuncţii 3

Conjuncţii 3

96 [devedeset i šest]

Veznici 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Mă trezesc imediat ce sună ceasul deşteptător. Ja u-t--em -im-bud--i----a--on-. J_ u______ č__ b_______ z_______ J- u-t-j-m č-m b-d-l-c- z-z-o-i- -------------------------------- Ja ustajem čim budilica zazvoni. 0
Obosesc imediat ce trebuie să învăţ. P---an---umor-n-či--moram----ti. P_______ u_____ č__ m____ u_____ P-s-a-e- u-o-a- č-m m-r-m u-i-i- -------------------------------- Postanem umoran čim moram učiti. 0
Încetez să mai lucrez imediat ce am împlinit 60 de ani. Pr---a--m -adi-i-č-m na----m-6-. P________ r_____ č__ n______ 6__ P-e-t-j-m r-d-t- č-m n-p-n-m 6-. -------------------------------- Prestajem raditi čim napunim 60. 0
Când sunaţi? K-da ć-t--naz----? K___ ć___ n_______ K-d- ć-t- n-z-a-i- ------------------ Kada ćete nazvati? 0
Imediat ce am un moment de timp. Č-m --d-m -mao / i-ala-t-en--ak-s---odnog-v--m---. Č__ b____ i___ / i____ t_______ s________ v_______ Č-m b-d-m i-a- / i-a-a t-e-u-a- s-o-o-n-g v-e-e-a- -------------------------------------------------- Čim budem imao / imala trenutak slobodnog vremena. 0
El sună imediat ce are puţin timp. Na-v----e ----b--e i-a- neš----r--e-a. N_____ ć_ č__ b___ i___ n____ v_______ N-z-a- ć- č-m b-d- i-a- n-š-o v-e-e-a- -------------------------------------- Nazvat će čim bude imao nešto vremena. 0
Cât timp veţi lucra? K--i-----g- ---e -adi--? K_____ d___ ć___ r______ K-l-k- d-g- ć-t- r-d-t-? ------------------------ Koliko dugo ćete raditi? 0
Voi lucra atâta timp cât pot. R-dit ću-d-----dem -og---/ m--l-. R____ ć_ d__ b____ m____ / m_____ R-d-t ć- d-k b-d-m m-g-o / m-g-a- --------------------------------- Radit ću dok budem mogao / mogla. 0
Voi lucra atâta timp cât sunt sănătos. Ra--- ću--o- bu--m-----v / --r---. R____ ć_ d__ b____ z____ / z______ R-d-t ć- d-k b-d-m z-r-v / z-r-v-. ---------------------------------- Radit ću dok budem zdrav / zdrava. 0
El stă în pat în loc să lucreze. O--lež----k-e-et--um-est-----rad-. O_ l___ u k______ u______ d_ r____ O- l-ž- u k-e-e-u u-j-s-o d- r-d-. ---------------------------------- On leži u krevetu umjesto da radi. 0
Ea citeşte ziarul în loc să gătească. O-- či-a novi-e-um----o da k---. O__ č___ n_____ u______ d_ k____ O-a č-t- n-v-n- u-j-s-o d- k-h-. -------------------------------- Ona čita novine umjesto da kuha. 0
Stă în cârciumă, în loc să meargă acasă. On -je-- - k--m- -----to-d--i-- -u--. O_ s____ u k____ u______ d_ i__ k____ O- s-e-i u k-č-i u-j-s-o d- i-e k-ć-. ------------------------------------- On sjedi u krčmi umjesto da ide kući. 0
Din câte ştiu, locuieşte aici. Ko--k- ----na-, ---s-----e o-d--. K_____ j_ z____ o_ s______ o_____ K-l-k- j- z-a-, o- s-a-u-e o-d-e- --------------------------------- Koliko ja znam, on stanuje ovdje. 0
Din câte ştiu, soţia lui este bolnavă. K----o--a z-am,-n-e--va -----j- bo-es-a. K_____ j_ z____ n______ ž___ j_ b_______ K-l-k- j- z-a-, n-e-o-a ž-n- j- b-l-s-a- ---------------------------------------- Koliko ja znam, njegova žena je bolesna. 0
Din câte ştiu, este şomer. Koli----- ------on-je---zap--l-n. K_____ j_ z____ o_ j_ n__________ K-l-k- j- z-a-, o- j- n-z-p-s-e-. --------------------------------- Koliko ja znam, on je nezaposlen. 0
Nu m-am trezit la timp, altfel aş fi fost punctual. Prespa-a----m,---a-e---h -io -očan. P________ s___ i____ b__ b__ t_____ P-e-p-v-o s-m- i-a-e b-h b-o t-č-n- ----------------------------------- Prespavao sam, inače bih bio točan. 0
Am pierdut autobuzul, altfel aş fi fost punctual. P---us----s---a-t----,--n-----i- --o--o-a-. P________ s__ a_______ i____ b__ b__ t_____ P-o-u-t-o s-m a-t-b-s- i-a-e b-h b-o t-č-n- ------------------------------------------- Propustio sam autobus, inače bih bio točan. 0
Nu am găsit drumul, altfel aş fi fost punctual. Nisa--na-ao p-t- -n-če-b-h--i--t----. N____ n____ p___ i____ b__ b__ t_____ N-s-m n-š-o p-t- i-a-e b-h b-o t-č-n- ------------------------------------- Nisam našao put, inače bih bio točan. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Croată (1-100) MP3 Croată (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi matematică

Gândirea şi limba formează un tot. Ele se influenţează reciproc. Structurile lingvistice influenţează structurile gândirii noastre. De exemplu, în multe limbi nu există cuvinte pentru numere. Locutorii nu înţeleg conceptul numerelor. Totuşi, matematica şi limbajul funcţionează împreună. Structurile gramaticale şi matematice sunt deseori asemănătoare. Unii cercetători cred că ele sunt procesate în acelaşi fel. Ei cred că centrul lingvistic este responsabil şi de matematică. El ar putea ajuta creierul să efectueze calcule. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că matematica este procesată de creier fără ajutorul limbajului. Cercetătorii au studiat trei oameni. Creierul acestor persoane a fost lezat. Iar centrul lingvistic a fost şi el deteriorat. Aceşti oameni aveau mari dificultăţi în a vorbi. Ei nu puteau formula propoziţii simple. Ei nu puteau înţelege nici cuvintele. După testul de limbă, ei trebuiau să rezolve probleme de matematică. Unele dintre acestea erau foarte complexe. Chiar şi aşa, subiecţii au reuşit să rezolve testele. Rezultatul acestui studiu este foarte interesant. Acesta arată că matematica nu este codificată alături de cuvinte. E posibil ca limba şi matematica să aibă aceeaşi bază. Amândouă sunt procesate de acelaşi centru. Dar matematica nu trebuie mai întâi să fie tradusă în limbă. Probabil că limba şi matematica se dezvoltă împreună. Atunci când creierul este suficient de dezvoltat, ele sunt separate.