Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 3   »   eo Konjunkcioj 3

96 [nouăzeci şi şase]

Conjuncţii 3

Conjuncţii 3

96 [naŭdek ses]

Konjunkcioj 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Mă trezesc imediat ce sună ceasul deşteptător. M---lli--ĝa---k-e -ia- -a-vekhorloĝ- so-o--s. M_ e________ e___ k___ l_ v_________ s_______ M- e-l-t-ĝ-s e-d- k-a- l- v-k-o-l-ĝ- s-n-r-s- --------------------------------------------- Mi ellitiĝas ekde kiam la vekhorloĝo sonoras. 0
Obosesc imediat ce trebuie să învăţ. Mi -ac-ĝ-s-e--e---am ---dev-- -e---. M_ l______ e___ k___ m_ d____ l_____ M- l-c-ĝ-s e-d- k-a- m- d-v-s l-r-i- ------------------------------------ Mi laciĝas ekde kiam mi devas lerni. 0
Încetez să mai lucrez imediat ce am împlinit 60 de ani. Mi ĉe-o- la-or---kde m-a-6-j-r-ĝo. M_ ĉ____ l_____ e___ m__ 6________ M- ĉ-s-s l-b-r- e-d- m-a 6-j-r-ĝ-. ---------------------------------- Mi ĉesos labori ekde mia 60jariĝo. 0
Când sunaţi? Ki----i-v--o-? K___ v_ v_____ K-a- v- v-k-s- -------------- Kiam vi vokos? 0
Imediat ce am un moment de timp. Ekd- k-------ha-o- ----n---. E___ k___ m_ h____ m________ E-d- k-a- m- h-v-s m-m-n-o-. ---------------------------- Ekde kiam mi havos momenton. 0
El sună imediat ce are puţin timp. L- v--a- --d- ki-- li --vas--om-da-tempo. L_ v____ e___ k___ l_ h____ i__ d_ t_____ L- v-k-s e-d- k-a- l- h-v-s i-m d- t-m-o- ----------------------------------------- Li vokas ekde kiam li havas iom da tempo. 0
Cât timp veţi lucra? K-om ----- ---l--or-s? K___ l____ v_ l_______ K-o- l-n-e v- l-b-r-s- ---------------------- Kiom longe vi laboros? 0
Voi lucra atâta timp cât pot. Mi-lab-ro---io- longe--io--mi -ov--. M_ l______ t___ l____ k___ m_ p_____ M- l-b-r-s t-o- l-n-e k-o- m- p-v-s- ------------------------------------ Mi laboros tiom longe kiom mi povos. 0
Voi lucra atâta timp cât sunt sănătos. Mi-l-bo--s t----l--g- -iom-mi--an-s. M_ l______ t___ l____ k___ m_ s_____ M- l-b-r-s t-o- l-n-e k-o- m- s-n-s- ------------------------------------ Mi laboros tiom longe kiom mi sanos. 0
El stă în pat în loc să lucreze. L- kuŝa---- ---o -n---t----a--ri. L_ k____ e_ l___ a_______ l______ L- k-ŝ-s e- l-t- a-s-a-a- l-b-r-. --------------------------------- Li kuŝas en lito anstataŭ labori. 0
Ea citeşte ziarul în loc să gătească. Ŝi ---as--a-g-z-------s----ŭ ---ri. Ŝ_ l____ l_ g______ a_______ k_____ Ŝ- l-g-s l- g-z-t-n a-s-a-a- k-i-i- ----------------------------------- Ŝi legas la gazeton anstataŭ kuiri. 0
Stă în cârciumă, în loc să meargă acasă. Li s-da- -- la--ri-kejo-a-s---aŭ --- hejmen. L_ s____ e_ l_ d_______ a_______ i__ h______ L- s-d-s e- l- d-i-k-j- a-s-a-a- i-i h-j-e-. -------------------------------------------- Li sidas en la drinkejo anstataŭ iri hejmen. 0
Din câte ştiu, locuieşte aici. Laŭ--ia---i---li --ĝas-------. L__ m__ s____ l_ l____ ĉ______ L-ŭ m-a s-i-, l- l-ĝ-s ĉ---i-. ------------------------------ Laŭ mia scio, li loĝas ĉi-tie. 0
Din câte ştiu, soţia lui este bolnavă. Laŭ mi- s-io----- e--i-o-m----n-s. L__ m__ s____ l__ e_____ m________ L-ŭ m-a s-i-, l-a e-z-n- m-l-a-a-. ---------------------------------- Laŭ mia scio, lia edzino malsanas. 0
Din câte ştiu, este şomer. L-- -i- s-i-,-l- ------s-nl--or-. L__ m__ s____ l_ e____ s_________ L-ŭ m-a s-i-, l- e-t-s s-n-a-o-a- --------------------------------- Laŭ mia scio, li estas senlabora. 0
Nu m-am trezit la timp, altfel aş fi fost punctual. S--mi--e-tr--lo--e ----int-s, ------i-t-s----ra-a. S_ m_ n_ t__ l____ d_________ m_ e_______ a_______ S- m- n- t-o l-n-e d-r-i-t-s- m- e-t-n-u- a-u-a-a- -------------------------------------------------- Se mi ne tro longe dormintus, mi estintus akurata. 0
Am pierdut autobuzul, altfel aş fi fost punctual. Se m--ne -al-raf-n--s--a -u-----m- estintus-ak----a. S_ m_ n_ m___________ l_ b_____ m_ e_______ a_______ S- m- n- m-l-r-f-n-u- l- b-s-n- m- e-t-n-u- a-u-a-a- ---------------------------------------------------- Se mi ne maltrafintus la buson, mi estintus akurata. 0
Nu am găsit drumul, altfel aş fi fost punctual. Se--i -- --jera--nt--- mi-estint-s ak--a--. S_ m_ n_ v____________ m_ e_______ a_______ S- m- n- v-j-r-r-n-u-, m- e-t-n-u- a-u-a-a- ------------------------------------------- Se mi ne vojerarintus, mi estintus akurata. 0

Limbă şi matematică

Gândirea şi limba formează un tot. Ele se influenţează reciproc. Structurile lingvistice influenţează structurile gândirii noastre. De exemplu, în multe limbi nu există cuvinte pentru numere. Locutorii nu înţeleg conceptul numerelor. Totuşi, matematica şi limbajul funcţionează împreună. Structurile gramaticale şi matematice sunt deseori asemănătoare. Unii cercetători cred că ele sunt procesate în acelaşi fel. Ei cred că centrul lingvistic este responsabil şi de matematică. El ar putea ajuta creierul să efectueze calcule. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că matematica este procesată de creier fără ajutorul limbajului. Cercetătorii au studiat trei oameni. Creierul acestor persoane a fost lezat. Iar centrul lingvistic a fost şi el deteriorat. Aceşti oameni aveau mari dificultăţi în a vorbi. Ei nu puteau formula propoziţii simple. Ei nu puteau înţelege nici cuvintele. După testul de limbă, ei trebuiau să rezolve probleme de matematică. Unele dintre acestea erau foarte complexe. Chiar şi aşa, subiecţii au reuşit să rezolve testele. Rezultatul acestui studiu este foarte interesant. Acesta arată că matematica nu este codificată alături de cuvinte. E posibil ca limba şi matematica să aibă aceeaşi bază. Amândouă sunt procesate de acelaşi centru. Dar matematica nu trebuie mai întâi să fie tradusă în limbă. Probabil că limba şi matematica se dezvoltă împreună. Atunci când creierul este suficient de dezvoltat, ele sunt separate.