Dicționar de expresii

ro La medic   »   hr Kod liječnika

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [pedeset i sedam]

Kod liječnika

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Am o programare la medic. I-am-te-mi- -o- li--čni-a. I___ t_____ k__ l_________ I-a- t-r-i- k-d l-j-č-i-a- -------------------------- Imam termin kod liječnika. 0
Am programare la ora zece. Ima-------n-u-d---- -a-i. I___ t_____ u d____ s____ I-a- t-r-i- u d-s-t s-t-. ------------------------- Imam termin u deset sati. 0
Cum vă numiţi? K-ko--- --š--i--? K___ j_ V___ i___ K-k- j- V-š- i-e- ----------------- Kako je Vaše ime? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Moli- -a---p-iče----e u---k------. M____ V___ p_________ u č_________ M-l-m V-s- p-i-e-a-t- u č-k-o-i-i- ---------------------------------- Molim Vas, pričekajte u čekaonici. 0
Medicul vine imediat. Li-ečni- dol-zi -----. L_______ d_____ o_____ L-j-č-i- d-l-z- o-m-h- ---------------------- Liječnik dolazi odmah. 0
Unde aveţi asigurare? G-j--st--o--g-ra--? G___ s__ o_________ G-j- s-e o-i-u-a-i- ------------------- Gdje ste osigurani? 0
Cu ce vă pot ajuta? Što-mo-u-uči--ti--- Vas? Š__ m___ u______ z_ V___ Š-o m-g- u-i-i-i z- V-s- ------------------------ Što mogu učiniti za Vas? 0
Aveţi dureri? Imate--i bo---e? I____ l_ b______ I-a-e l- b-l-v-? ---------------- Imate li bolove? 0
Unde vă doare? Gdje--a--boli? G___ v__ b____ G-j- v-s b-l-? -------------- Gdje vas boli? 0
Am tot timpul dureri de spate. S-al-o me-b-le -e--. S_____ m_ b___ l____ S-a-n- m- b-l- l-đ-. -------------------- Stalno me bole leđa. 0
Am adesea dureri de cap. Če-to me -oli -lava. Č____ m_ b___ g_____ Č-s-o m- b-l- g-a-a- -------------------- Često me boli glava. 0
Am câteodată dureri de burtă. P----a-----b-----rb--. P______ m_ b___ t_____ P-n-k-d m- b-l- t-b-h- ---------------------- Ponekad me boli trbuh. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Mo--- -as--oslo--dite go--j- di--tijel-! M____ V___ o_________ g_____ d__ t______ M-l-m V-s- o-l-b-d-t- g-r-j- d-o t-j-l-! ---------------------------------------- Molim Vas, oslobodite gornji dio tijela! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. M-li- Vas, -e---e n- -e--lj-u! M____ V___ l_____ n_ l________ M-l-m V-s- l-z-t- n- l-ž-l-k-! ------------------------------ Molim Vas, lezite na ležaljku! 0
Tensiunea este bună. Krvni t--- j- - -e--. K____ t___ j_ u r____ K-v-i t-a- j- u r-d-. --------------------- Krvni tlak je u redu. 0
Vă fac o injecţie. Dat-ć--V-m i-j---ij-. D__ ć_ V__ i_________ D-t ć- V-m i-j-k-i-u- --------------------- Dat ću Vam injekciju. 0
Vă dau tablete. D-t-ću Vam---blet-. D__ ć_ V__ t_______ D-t ć- V-m t-b-e-e- ------------------- Dat ću Vam tablete. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. D-t-ć--V-----c-p- za ljekarnu. D__ ć_ V__ r_____ z_ l________ D-t ć- V-m r-c-p- z- l-e-a-n-. ------------------------------ Dat ću Vam recept za ljekarnu. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!