Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   hr Posvojne zamjenice

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [šezdeset i šest]

Posvojne zamjenice

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
eu – al meu ja - moj-- -o-a / --je j_ – m__ / m___ / m___ j- – m-j / m-j- / m-j- ---------------------- ja – moj / moja / moje 0
Nu îmi găsesc cheile. Ne m-gu-n--i m-- -l-u-. N_ m___ n___ m__ k_____ N- m-g- n-ć- m-j k-j-č- ----------------------- Ne mogu naći moj ključ. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. N------ -----mo-u-p--nu-k-r-u. N_ m___ n___ m___ p____ k_____ N- m-g- n-ć- m-j- p-t-u k-r-u- ------------------------------ Ne mogu naći moju putnu kartu. 0
tu – al tău ti -----j ---vo---/ t---e t_ – t___ / t____ / t____ t- – t-o- / t-o-a / t-o-e ------------------------- ti – tvoj / tvoja / tvoje 0
Ţi-ai găsit cheile? J--- -i na--o-tv-j-k--uč? J___ l_ n____ t___ k_____ J-s- l- n-š-o t-o- k-j-č- ------------------------- Jesi li našao tvoj ključ? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Je-i-li n---o-tvoju-p-tnu -artu? J___ l_ n____ t____ p____ k_____ J-s- l- n-š-o t-o-u p-t-u k-r-u- -------------------------------- Jesi li našao tvoju putnu kartu? 0
el – al lui on-–--j-g-v --njego---/ -----vo o_ – n_____ / n______ / n______ o- – n-e-o- / n-e-o-a / n-e-o-o ------------------------------- on – njegov / njegova / njegovo 0
Ştii unde sunt cheile lui? Zn-- -- g-je -- -j--o---lju-? Z___ l_ g___ j_ n_____ k_____ Z-a- l- g-j- j- n-e-o- k-j-č- ----------------------------- Znaš li gdje je njegov ključ? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Zn-- -i g-je je --e-ov- -u--a--a-ta? Z___ l_ g___ j_ n______ p____ k_____ Z-a- l- g-j- j- n-e-o-a p-t-a k-r-a- ------------------------------------ Znaš li gdje je njegova putna karta? 0
ea – al ei ona-- --en-/ n--n- --n---o o__ – n___ / n____ / n____ o-a – n-e- / n-e-a / n-e-o -------------------------- ona – njen / njena / njeno 0
Banii ei au dispărut. N--n n-v-c -- n-s---. N___ n____ j_ n______ N-e- n-v-c j- n-s-a-. --------------------- Njen novac je nestao. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. N-e-a k--d--n-----tic- -e-t-k-đ-----s--l-. N____ k_______ k______ j_ t______ n_______ N-e-a k-e-i-n- k-r-i-a j- t-k-đ-r n-s-a-a- ------------------------------------------ Njena kreditna kartica je također nestala. 0
noi – al nostru m--- naš / -----/---še m_ – n__ / n___ / n___ m- – n-š / n-š- / n-š- ---------------------- mi – naš / naša / naše 0
Bunicul nostru este bolnav. N-š-d-ed j- b-l-sta-. N__ d___ j_ b________ N-š d-e- j- b-l-s-a-. --------------------- Naš djed je bolestan. 0
Bunica noastră este sănătoasă. Naš--ba-a j- -dr-va. N___ b___ j_ z______ N-š- b-k- j- z-r-v-. -------------------- Naša baka je zdrava. 0
voi – al vostru v- –-v-š /-v-ša-- ---e v_ – v__ / v___ / v___ v- – v-š / v-š- / v-š- ---------------------- vi – vaš / vaša / vaše 0
Copii, unde este tăticul vostru? Dj--o, gdj---e-v-š-ta-a? D_____ g___ j_ v__ t____ D-e-o- g-j- j- v-š t-t-? ------------------------ Djeco, gdje je vaš tata? 0
Copii, unde este mămica voastră? D----, gd-- je-v-š---ama? D_____ g___ j_ v___ m____ D-e-o- g-j- j- v-š- m-m-? ------------------------- Djeco, gdje je vaša mama? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Croată (1-100) MP3 Croată (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.