Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   am የተያዙ ተዋጊዎች 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [ስልሳ ሰባት]

67 [silisa sebati]

የተያዙ ተዋጊዎች 2

[āgenazabī tewilat’e simi 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
ochelarii መነ-ር መ___ መ-ፅ- ---- መነፅር 0
m--e--s’i-i m_________ m-n-t-s-i-i ----------- menet͟s’iri
Şi-a uitat ochelarii. እሱ --ፅ-ን -ረስ-ታ-። እ_ መ____ እ______ እ- መ-ፅ-ን እ-ስ-ታ-። ---------------- እሱ መነፅሩን እረስቶታል። 0
i-u m--et͟----u------sito-ali. i__ m___________ i___________ i-u m-n-t-s-i-u-i i-e-i-o-a-i- ------------------------------ isu menet͟s’iruni iresitotali.
Unde şi-a pus ochelarii? ታድያ-መ--ሩ -- አለ? ታ__ መ___ የ_ አ__ ታ-ያ መ-ፅ- የ- አ-? --------------- ታድያ መነፅሩ የት አለ? 0
t--i-- men-t͟--i-u--e-i-āle? t_____ m_________ y___ ā___ t-d-y- m-n-t-s-i-u y-t- ā-e- ---------------------------- tadiya menet͟s’iru yeti āle?
ceasul ሰ-ት ሰ__ ሰ-ት --- ሰኣት 0
se-ati s_____ s-’-t- ------ se’ati
Ceasul lui este stricat. የ-ሱ -ዓ--አ-ሰ--። የ__ ሰ__ አ_____ የ-ሱ ሰ-ት አ-ሰ-ም- -------------- የእሱ ሰዓት አይሰራም። 0
y-’-s- s-‘a-i ā-i-era-i. y_____ s_____ ā_________ y-’-s- s-‘-t- ā-i-e-a-i- ------------------------ ye’isu se‘ati āyiserami.
Ceasul atârnă pe perete. ሰዓቱ ግ----ላይ ተ--ሏል። ሰ__ ግ___ ላ_ ተ_____ ሰ-ቱ ግ-ግ- ላ- ተ-ቅ-ል- ------------------ ሰዓቱ ግድግዳ ላይ ተሰቅሏል። 0
se-a-- g-digi-- layi-tese-’-l-a-i. s_____ g_______ l___ t____________ s-‘-t- g-d-g-d- l-y- t-s-k-i-w-l-. ---------------------------------- se‘atu gidigida layi tesek’ilwali.
paşaportul ፓ---ት ፓ____ ፓ-ፖ-ት ----- ፓስፖርት 0
pasipo-i-i p_________ p-s-p-r-t- ---------- pasiporiti
Şi-a pierdut paşaportul. እሱ-ፓስፖ-- -ፍቶ-ታ-። እ_ ፓ____ ጠ______ እ- ፓ-ፖ-ቱ ጠ-ቶ-ታ-። ---------------- እሱ ፓስፖርቱ ጠፍቶበታል። 0
i-u-pa--p-rit--t-efi--b-ta-i. i__ p_________ t_____________ i-u p-s-p-r-t- t-e-i-o-e-a-i- ----------------------------- isu pasiporitu t’efitobetali.
Unde şi-a pus paşaportul? ታዲ--የ--ፓ-ፖር- -ት-አ-? ታ__ የ_ ፓ____ የ_ አ__ ታ-ያ የ- ፓ-ፖ-ት የ- አ-? ------------------- ታዲያ የሱ ፓስፖርት የት አለ? 0
t---y- y--u --sip----- y----ā--? t_____ y___ p_________ y___ ā___ t-d-y- y-s- p-s-p-r-t- y-t- ā-e- -------------------------------- tadīya yesu pasiporiti yeti āle?
ei – al lor እ-- - የ--ሱ እ__ – የ___ እ-ሱ – የ-ነ- ---------- እነሱ – የእነሱ 0
in--u-- ---i-esu i____ – y_______ i-e-u – y-’-n-s- ---------------- inesu – ye’inesu
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. ል---ወላ-ቻ-ውን ---ት አ-ቻ--። ል__ ወ______ ማ___ አ_____ ል-ቹ ወ-ጆ-ቸ-ን ማ-ኘ- አ-ቻ-ም- ----------------------- ልጆቹ ወላጆቻቸውን ማግኘት አልቻሉም። 0
lijo--u -el--och---ew-ni -a-i--e-i -l-c-al-mi. l______ w_______________ m________ ā__________ l-j-c-u w-l-j-c-a-h-w-n- m-g-n-e-i ā-i-h-l-m-. ---------------------------------------------- lijochu welajochachewini maginyeti ālichalumi.
Dar iată, vin părinţii lor! ይ-ው --ጆ--- --። ይ__ ወ_____ መ__ ይ-ው ወ-ጆ-ቸ- መ-። -------------- ይሄው ወላጆቻቸው መጡ። 0
yi---i ---a-o-h--he-- -et’-. y_____ w_____________ m_____ y-h-w- w-l-j-c-a-h-w- m-t-u- ---------------------------- yihēwi welajochachewi met’u.
dumneavoastră – al dumneavoastră እር- --የ-ርሶ እ__ – የ___ እ-ሶ – የ-ር- ---------- እርሶ – የእርሶ 0
ir-s- – -----i-o i____ – y_______ i-i-o – y-’-r-s- ---------------- iriso – ye’iriso
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? እ--ት---ር --ዎ -ቶ-ሙ--? እ___ ነ__ ጉ__ አ_ ሙ___ እ-ዴ- ነ-ር ጉ-ዎ አ- ሙ-ር- -------------------- እንዴት ነበር ጉዞዎ አቶ ሙለር? 0
in----i -ebe-i-----wo -----ule--? i______ n_____ g_____ ā__ m______ i-i-ē-i n-b-r- g-z-w- ā-o m-l-r-? --------------------------------- inidēti neberi guzowo āto muleri?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? ባለቤ-- የ---- -ቶ ---? ባ____ የ_ ና_ አ_ ሙ___ ባ-ቤ-ዎ የ- ና- አ- ሙ-ር- ------------------- ባለቤትዎ የት ናት አቶ ሙለር? 0
b-----ti-- --ti--a-- ā-o -uleri? b_________ y___ n___ ā__ m______ b-l-b-t-w- y-t- n-t- ā-o m-l-r-? -------------------------------- balebētiwo yeti nati āto muleri?
dumneavoastră – a dumneavoastră እር----የእ-ሶ እ__ – የ___ እ-ሶ – የ-ር- ---------- እርሶ – የእርሶ 0
i-i-----y-’iri-o i____ – y_______ i-i-o – y-’-r-s- ---------------- iriso – ye’iriso
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? እ--ት ነ----ዞ- --ሮ-ስሚ-? እ___ ነ__ ጉ__ ወ__ ስ___ እ-ዴ- ነ-ር ጉ-ዎ ወ-ሮ ስ-ዝ- --------------------- እንዴት ነበር ጉዞዎ ወ/ሮ ስሚዝ? 0
in--ē-i-n-be-- guz--o ---ro--i--z-? i______ n_____ g_____ w____ s______ i-i-ē-i n-b-r- g-z-w- w-/-o s-m-z-? ----------------------------------- inidēti neberi guzowo we/ro simīzi?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? ባ--ትዎ-የት ናቸ- --ሮ-ስ-ዝ? ባ____ የ_ ና__ ወ__ ስ___ ባ-ቤ-ዎ የ- ና-ው ወ-ሮ ስ-ዝ- --------------------- ባለቤትዎ የት ናቸው ወ/ሮ ስሚዝ? 0
b---b-t-----et- nac--w---e/r- simīzi? b_________ y___ n______ w____ s______ b-l-b-t-w- y-t- n-c-e-i w-/-o s-m-z-? ------------------------------------- balebētiwo yeti nachewi we/ro simīzi?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Amharică (1-100) MP3 Amharică (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!