Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   am የያዙ ተውላጠሮች 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [ስልሳ ስድስት]

66 [ስልሳ ስድስት]

የያዙ ተውላጠሮች 1

āgenazabī tewilat’e simi 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
eu – al meu እ- ---ኔ እ_ – የ_ እ- – የ- ------- እኔ – የኔ 0
i-ē – yenē i__ – y___ i-ē – y-n- ---------- inē – yenē
Nu îmi găsesc cheile. ቁ-ፌ---ግኘት አል-ልኩም። ቁ___ ማ___ አ______ ቁ-ፌ- ማ-ኘ- አ-ቻ-ኩ-። ----------------- ቁልፌን ማግኘት አልቻልኩም። 0
k---ifēn- ---i-ye-- āl--h--i--m-. k________ m________ ā____________ k-u-i-ē-i m-g-n-e-i ā-i-h-l-k-m-. --------------------------------- k’ulifēni maginyeti ālichalikumi.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. ት--- ማግኘት----ልኩ-። ት___ ማ___ አ______ ት-ቴ- ማ-ኘ- አ-ቻ-ኩ-። ----------------- ትኬቴን ማግኘት አልቻልኩም። 0
t-k-t-n--m-gi-yeti---icha-ik-m-. t_______ m________ ā____________ t-k-t-n- m-g-n-e-i ā-i-h-l-k-m-. -------------------------------- tikētēni maginyeti ālichalikumi.
tu – al tău አን-/---– --ተ-ቺ አ___ ቺ – ያ____ አ-ተ- ቺ – ያ-ተ-ቺ -------------- አንተ/ ቺ – ያንተ/ቺ 0
ā-i-----h- - y-n-te---ī ā_____ c__ – y_________ ā-i-e- c-ī – y-n-t-/-h- ----------------------- ānite/ chī – yanite/chī
Ţi-ai găsit cheile? ቁ-ፍ--/-ን --ኘ-ው/ሽ-? ቁ_______ አ________ ቁ-ፍ-ን-ሽ- አ-ኘ-ው-ሽ-? ------------------ ቁልፍህን/ሽን አገኘከው/ሽው? 0
k--l-f---ni/sh-ni āg--y--e---shi-i? k________________ ā________________ k-u-i-i-i-i-s-i-i ā-e-y-k-w-/-h-w-? ----------------------------------- k’ulifihini/shini āgenyekewi/shiwi?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ትኬትህን-ሽ- አ-ኘከ---ው? ት_______ አ________ ት-ት-ን-ሽ- አ-ኘ-ው-ሽ-? ------------------ ትኬትህን/ሽን አገኘከው/ሽው? 0
tik---h--i----ni ā-e-yekew-/---wi? t_______________ ā________________ t-k-t-h-n-/-h-n- ā-e-y-k-w-/-h-w-? ---------------------------------- tikētihini/shini āgenyekewi/shiwi?
el – al lui እ- - የሱ እ_ – የ_ እ- – የ- ------- እሱ – የሱ 0
i-u-– y--u i__ – y___ i-u – y-s- ---------- isu – yesu
Ştii unde sunt cheile lui? የ--ቁ-ፍ----እ--ለ----ለ-/ያለሽ? የ_ ቁ__ የ_ እ___ ታ_________ የ- ቁ-ፍ የ- እ-ዳ- ታ-ቃ-ህ-ያ-ሽ- ------------------------- የሱ ቁልፍ የት እንዳለ ታውቃለህ/ያለሽ? 0
y-s- -’u-i-i----i -n-da-e ta-ik’---h-/yaleshi? y___ k______ y___ i______ t___________________ y-s- k-u-i-i y-t- i-i-a-e t-w-k-a-e-i-y-l-s-i- ---------------------------------------------- yesu k’ulifi yeti inidale tawik’alehi/yaleshi?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? የሱ---ት -- እ-ዳ----ቃ-ህ-ያለ-? የ_ ት__ የ_ እ___ ታ_________ የ- ት-ት የ- እ-ዳ- ታ-ቃ-ህ-ያ-ሽ- ------------------------- የሱ ትኬት የት እንዳለ ታውቃለህ/ያለሽ? 0
yesu---kēt--ye-i -nid--e--a---’ale--/-a-es--? y___ t_____ y___ i______ t___________________ y-s- t-k-t- y-t- i-i-a-e t-w-k-a-e-i-y-l-s-i- --------------------------------------------- yesu tikēti yeti inidale tawik’alehi/yaleshi?
ea – al ei እሷ – -እሷ እ_ – የ__ እ- – የ-ሷ -------- እሷ – የእሷ 0
is-a-–-------a i___ – y______ i-w- – y-’-s-a -------------- iswa – ye’iswa
Banii ei au dispărut. የእሷ ገ-ዘብ የለ-። የ__ ገ___ የ___ የ-ሷ ገ-ዘ- የ-ም- ------------- የእሷ ገንዘብ የለም። 0
ye-isw----ni--bi--el-mi. y______ g_______ y______ y-’-s-a g-n-z-b- y-l-m-. ------------------------ ye’iswa genizebi yelemi.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. እ- የ-- የባን--ካርድም--ለ-። እ_ የ__ የ___ ካ___ የ___ እ- የ-ሷ የ-ን- ካ-ድ- የ-ም- --------------------- እና የእሷ የባንክ ካርድም የለም። 0
in- -e’-swa y---niki-kar-dimi-ye-emi. i__ y______ y_______ k_______ y______ i-a y-’-s-a y-b-n-k- k-r-d-m- y-l-m-. ------------------------------------- ina ye’iswa yebaniki karidimi yelemi.
noi – al nostru እ----የ-ኛ እ_ – የ__ እ- – የ-ኛ -------- እኛ – የእኛ 0
iny--–--e-inya i___ – y______ i-y- – y-’-n-a -------------- inya – ye’inya
Bunicul nostru este bolnav. የ-ኛ --ድ-----ህመም-- -ው። የ__ ወ__ አ__ ህ____ ነ__ የ-ኛ ወ-ድ አ-ት ህ-ም-ኛ ነ-። --------------------- የእኛ ወንድ አያት ህመምተኛ ነው። 0
ye’i--a wenid--āya---hi----te-y- -e--. y______ w_____ ā____ h__________ n____ y-’-n-a w-n-d- ā-a-i h-m-m-t-n-a n-w-. -------------------------------------- ye’inya wenidi āyati himemitenya newi.
Bunica noastră este sănătoasă. የእኛ ሴት--ያት --ኛ-ና-። የ__ ሴ_ አ__ ጤ__ ና__ የ-ኛ ሴ- አ-ት ጤ-ኛ ና-። ------------------ የእኛ ሴት አያት ጤነኛ ናት። 0
ye-inya sē----ya---t--n-ny- nat-. y______ s___ ā____ t_______ n____ y-’-n-a s-t- ā-a-i t-ē-e-y- n-t-. --------------------------------- ye’inya sēti āyati t’ēnenya nati.
voi – al vostru እና---–--እናንተ እ___ – የ____ እ-ን- – የ-ና-ተ ------------ እናንተ – የእናንተ 0
in-nit--– -e-i-a-ite i______ – y_________ i-a-i-e – y-’-n-n-t- -------------------- inanite – ye’inanite
Copii, unde este tăticul vostru? ልጆ-! -እ--ተ---- -ት-ነ-? ል___ የ____ አ__ የ_ ነ__ ል-ች- የ-ና-ተ አ-ት የ- ነ-? --------------------- ልጆች! የእናንተ አባት የት ነው? 0
lij---i!--e’---n--e -b--i--e-i ----? l_______ y_________ ā____ y___ n____ l-j-c-i- y-’-n-n-t- ā-a-i y-t- n-w-? ------------------------------------ lijochi! ye’inanite ābati yeti newi?
Copii, unde este mămica voastră? ልጆ-- የእናን-------ት --? ል___ የ____ እ__ የ_ ና__ ል-ች- የ-ና-ተ እ-ት የ- ና-? --------------------- ልጆች! የእናንተ እናት የት ናት? 0
l--o-h-- ye’---nite-ina----e-i--at-? l_______ y_________ i____ y___ n____ l-j-c-i- y-’-n-n-t- i-a-i y-t- n-t-? ------------------------------------ lijochi! ye’inanite inati yeti nati?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Amharică (1-100) MP3 Amharică (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.