Dicționar de expresii

ro Muncă   »   fi Työskennellä / tehdä töitä

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [viisikymmentäviisi]

Työskennellä / tehdä töitä

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? M--ä-t---te-t---s-n--? M___ t_____ t_________ M-t- t-e-t- t-ö-s-n-e- ---------------------- Mitä teette työksenne? 0
Soţul meu este de profesie medic. Mi-hen--on---äk--i. M______ o_ l_______ M-e-e-i o- l-ä-ä-i- ------------------- Mieheni on lääkäri. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. M--- -y-s--nt-le- o---ai-a--es-- -a-r---hoit--a--. M___ t___________ o_____________ s________________ M-n- t-ö-k-n-e-e- o-a-a-k-i-e-t- s-i-a-n-o-t-j-n-. -------------------------------------------------- Minä työskentelen osa-aikaisesti sairaanhoitajana. 0
În curând vom primi pensie. Pi-- -----e e-ä-e-t-. P___ s_____ e________ P-a- s-a-m- e-ä-e-t-. --------------------- Pian saamme eläkettä. 0
Dar impozitele sunt mari. Mu-ta-ve--t--v-t--orke-ta. M____ v____ o___ k________ M-t-a v-r-t o-a- k-r-e-t-. -------------------------- Mutta verot ovat korkeita. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. Ja ----a-----ut-- -n -orke-. J_ s_____________ o_ k______ J- s-i-a-v-k-u-u- o- k-r-e-. ---------------------------- Ja sairasvakuutus on korkea. 0
Ce vrei să devii odată? Mi--i-si-ä ---u-t jo--u- tull-? M____ s___ h_____ j_____ t_____ M-k-i s-n- h-l-a- j-s-u- t-l-a- ------------------------------- Miksi sinä haluat joskus tulla? 0
Vreau să devin inginer. Halu-- -ul-- -n---öör-k-i. H_____ t____ i____________ H-l-a- t-l-a i-s-n-ö-i-s-. -------------------------- Haluan tulla insinööriksi. 0
Vreau să studiez la universitate. Ha-----op-s----a---io-ist--s-. H_____ o________ y____________ H-l-a- o-i-k-l-a y-i-p-s-o-s-. ------------------------------ Haluan opiskella yliopistossa. 0
Eu sunt practicant. Ol-n -a-joi-tel-j-. O___ h_____________ O-e- h-r-o-t-e-i-a- ------------------- Olen harjoittelija. 0
Nu câştig mult. En--ie--a-pa-j-n. E_ t_____ p______ E- t-e-a- p-l-o-. ----------------- En tienaa paljon. 0
Fac practică în străinătate. M--u-l--on---ö-----i-t-lu --k--ai--a. M______ o_ t_____________ u__________ M-n-l-a o- t-ö-a-j-i-t-l- u-k-m-i-l-. ------------------------------------- Minulla on työharjoittelu ulkomailla. 0
Acesta este şeful meu. T---o- --mon-. T__ o_ p______ T-o o- p-m-n-. -------------- Tuo on pomoni. 0
Am colegi drăguţi. M-----a--n mukavi-----k-ve--ita. M______ o_ m______ t____________ M-n-l-a o- m-k-v-a t-ö-a-e-e-t-. -------------------------------- Minulla on mukavia työkavereita. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. L------ika-n --y-m- --na---o-a-a--a. L___________ k_____ a___ r__________ L-u-a-a-k-a- k-y-m- a-n- r-o-a-a-s-. ------------------------------------ Lounasaikaan käymme aina ruokalassa. 0
Caut un post. E-s-n--y-p--k-aa. E____ t__________ E-s-n t-ö-a-k-a-. ----------------- Etsin työpaikkaa. 0
Sunt deja de un an şomer. O-en o-lut-ty-t-----ä ---v-o-e-. O___ o____ t_________ j_ v______ O-e- o-l-t t-ö-t-m-n- j- v-o-e-. -------------------------------- Olen ollut työttömänä jo vuoden. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. T---ä-ma-s-- on l-----m-n-- ty-tö-t-. T____ m_____ o_ l____ m____ t________ T-s-ä m-a-s- o- l-i-n m-n-a t-ö-ö-t-. ------------------------------------- Tässä maassa on liian monta työtöntä. 0

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?