Dicționar de expresii

ro La medic   »   eo Ĉe la kuracisto

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [kvindek sep]

Ĉe la kuracisto

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Mi hav-s-------u-n-----a-ku---is--. M_ h____ r________ ĉ_ l_ k_________ M- h-v-s r-n-e-u-n ĉ- l- k-r-c-s-o- ----------------------------------- Mi havas rendevuon ĉe la kuracisto. 0
Am programare la ora zece. Mi--av-s -endev-o---e l---e---hor-. M_ h____ r________ j_ l_ d___ h____ M- h-v-s r-n-e-u-n j- l- d-k- h-r-. ----------------------------------- Mi havas rendevuon je la deka horo. 0
Cum vă numiţi? Kiel vi --mi---? K___ v_ n_______ K-e- v- n-m-ĝ-s- ---------------- Kiel vi nomiĝas? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Bonv-lu-s-d-ĝ- ----- a--nd--o. B______ s_____ e_ l_ a________ B-n-o-u s-d-ĝ- e- l- a-e-d-j-. ------------------------------ Bonvolu sidiĝi en la atendejo. 0
Medicul vine imediat. La k--aci-t- t----e-o-. L_ k________ t__ v_____ L- k-r-c-s-o t-j v-n-s- ----------------------- La kuracisto tuj venos. 0
Unde aveţi asigurare? Ki--vi ---a- -se-ura-a? K__ v_ e____ a_________ K-e v- e-t-s a-e-u-a-a- ----------------------- Kie vi estas asekurata? 0
Cu ce vă pot ajuta? K-on -i -ar---o- -i? K___ m_ f___ p__ v__ K-o- m- f-r- p-r v-? -------------------- Kion mi faru por vi? 0
Aveţi dureri? Ĉu v- hava---o-or-j-? Ĉ_ v_ h____ d________ Ĉ- v- h-v-s d-l-r-j-? --------------------- Ĉu vi havas dolorojn? 0
Unde vă doare? K-e d-lo-a---- -i? K__ d______ a_ v__ K-e d-l-r-s a- v-? ------------------ Kie doloras al vi? 0
Am tot timpul dureri de spate. Mi-ĉ-------a---o--d---ro-n. M_ ĉ___ h____ d____________ M- ĉ-a- h-v-s d-r-d-l-r-j-. --------------------------- Mi ĉiam havas dorsdolorojn. 0
Am adesea dureri de cap. Mi -f-e----as k---ol----n. M_ o___ h____ k___________ M- o-t- h-v-s k-p-o-o-o-n- -------------------------- Mi ofte havas kapdolorojn. 0
Am câteodată dureri de burtă. Mi--o-e h-v----en-ro---or-jn. M_ f___ h____ v______________ M- f-j- h-v-s v-n-r-d-l-r-j-. ----------------------------- Mi foje havas ventrodolorojn. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Bon--lu-s-n-e-tig- v-----up-on! B______ s_________ v___ s______ B-n-o-u s-n-e-t-g- v-a- s-p-o-! ------------------------------- Bonvolu senvestigi vian supron! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Bonvol- -u--ĝi-s---l--t---on. B______ k_____ s__ l_ t______ B-n-o-u k-ŝ-ĝ- s-r l- t-b-o-. ----------------------------- Bonvolu kuŝiĝi sur la tablon. 0
Tensiunea este bună. V---san-opr--- e-t-s norma--. V__ s_________ e____ n_______ V-a s-n-o-r-m- e-t-s n-r-a-a- ----------------------------- Via sangopremo estas normala. 0
Vă fac o injecţie. M--inje-------in. M_ i________ v___ M- i-j-k-i-s v-n- ----------------- Mi injekcias vin. 0
Vă dau tablete. M- -r--k-i-as-----i -il-lo--. M_ p_________ a_ v_ p________ M- p-e-k-i-a- a- v- p-l-l-j-. ----------------------------- Mi preskribas al vi pilolojn. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. M- -o--s-a--v---r-----bo-------a-a-ot-k-. M_ d____ a_ v_ p_________ p__ l_ a_______ M- d-n-s a- v- p-e-k-i-o- p-r l- a-o-e-o- ----------------------------------------- Mi donas al vi preskribon por la apoteko. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!