Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 2   »   eo pravigi ion 2

76 [şaptezeci şi şase]

a „argumenta” ceva 2

a „argumenta” ceva 2

76 [sepdek ses]

pravigi ion 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
De ce nu ai venit? K-al-vi ne v---s? K___ v_ n_ v_____ K-a- v- n- v-n-s- ----------------- Kial vi ne venis? 0
Am fost bolnav. Mi-es--s-ma--an-. M_ e____ m_______ M- e-t-s m-l-a-a- ----------------- Mi estis malsana. 0
Nu am venit pentru că am fost bolnav. M---- --n-s---r-mi---t-- --lsa--. M_ n_ v____ ĉ__ m_ e____ m_______ M- n- v-n-s ĉ-r m- e-t-s m-l-a-a- --------------------------------- Mi ne venis ĉar mi estis malsana. 0
De ce nu a venit? Kial-------v--is? K___ ŝ_ n_ v_____ K-a- ŝ- n- v-n-s- ----------------- Kial ŝi ne venis? 0
Ea era obosită. Ŝi-es------ca. Ŝ_ e____ l____ Ŝ- e-t-s l-c-. -------------- Ŝi estis laca. 0
Ea nu a venit pentru că era obosită. Ŝi--- v---- ĉ-r-ŝi es--s -a--. Ŝ_ n_ v____ ĉ__ ŝ_ e____ l____ Ŝ- n- v-n-s ĉ-r ŝ- e-t-s l-c-. ------------------------------ Ŝi ne venis ĉar ŝi estis laca. 0
De ce nu a venit? K-al ---n- --ni-? K___ l_ n_ v_____ K-a- l- n- v-n-s- ----------------- Kial li ne venis? 0
El nu avea chef. L- ne---i-. L_ n_ e____ L- n- e-i-. ----------- Li ne emis. 0
El nu a venit pentru că nu avea chef. L- -e-veni- -ar -- -- e-i-. L_ n_ v____ ĉ__ l_ n_ e____ L- n- v-n-s ĉ-r l- n- e-i-. --------------------------- Li ne venis ĉar li ne emis. 0
De ce nu aţi venit? Kial--- -e-----s? K___ v_ n_ v_____ K-a- v- n- v-n-s- ----------------- Kial vi ne venis? 0
Maşina noastră este stricată. N---a--- pan-i-. N__ a___ p______ N-a a-t- p-n-i-. ---------------- Nia aŭto paneis. 0
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată. N--n--v-nis --r-nia aŭ-o pan---. N_ n_ v____ ĉ__ n__ a___ p______ N- n- v-n-s ĉ-r n-a a-t- p-n-i-. -------------------------------- Ni ne venis ĉar nia aŭto paneis. 0
De ce nu au venit oamenii? K-a- l---o--j -- --n--? K___ l_ h____ n_ v_____ K-a- l- h-m-j n- v-n-s- ----------------------- Kial la homoj ne venis? 0
Au pierdut trenul. Il---al-r-fi- ---tra----. I__ m________ l_ t_______ I-i m-l-r-f-s l- t-a-n-n- ------------------------- Ili maltrafis la trajnon. 0
Nu au venit pentru că au pierdut trenul. I-i ---v-n-s-ĉar il- malt-a--- l- t-a-no-. I__ n_ v____ ĉ__ i__ m________ l_ t_______ I-i n- v-n-s ĉ-r i-i m-l-r-f-s l- t-a-n-n- ------------------------------------------ Ili ne venis ĉar ili maltrafis la trajnon. 0
De ce nu ai venit? Kial v- -- ve-i-? K___ v_ n_ v_____ K-a- v- n- v-n-s- ----------------- Kial vi ne venis? 0
Nu am avut voie. M---e-rajt--. M_ n_ r______ M- n- r-j-i-. ------------- Mi ne rajtis. 0
Nu am venit pentru că nu am avut voie. M- -e-v---- ĉ---mi -- -a-ti-. M_ n_ v____ ĉ__ m_ n_ r______ M- n- v-n-s ĉ-r m- n- r-j-i-. ----------------------------- Mi ne venis ĉar mi ne rajtis. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Esperanto (1-100) MP3 Esperanto (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile indigenilor din America

În America se vorbesc diferite limbi. Engleza este limba principală a Americii de Nord. În America de Sud, predomină spaniola şi portugheza. Toate aceste limbi au venit din Europa în America. Înainte de colonizare, se vorbeau alte limbi. Aceste limbi sunt cunoscute sub numele de limbile indigene ale Americii. Până astăzi, ele nu au fost cu adevărat studiate. Diversitatea acestor limbi este enormă. Estimăm că există aproape 60 de familii de limbi. America de Sud poate numara în jur de 150. În plus, mai există multe limbi izolate. Toate aceste limbi sunt foarte diferite unele de altele. Ele au foarte puţine structuri comune. De aceea este greu să clasificăm limbile. Faptul că sunt atât de diferite unele de altele se explică prin istoria Americii. America a fost populată în mai multe etape. Primii oamenii au venit în America acum 10000 de ani. Fiecare popor şi-a adus limba sa şi conţinutul său. Limbile indigene se aseamănă mult cu limbile asiatice. Situaţia limbilor vechi ale Americii nu e la fel peste tot. În sudul Americii, mai sunt încă vii multe limbi indiene. Limbi ca guarani sau quechua au milioane de locuitori activi. În schimb, în America de Nord practic au dispărut multe limbi. Cultura indienilor din America de Nord a fost mult timp asuprită. Astfel, limbile lor s-au pierdut. Dar, interesul pentru ele a crescut în ultimii ani. Există multe programe pentru a educa şi proteja aceste limbi. Ele chiar pot avea un viitor.