Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   eo Korpopartoj

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [kvindek ok]

Korpopartoj

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Desenez un om. M- -es-g-------on. M_ d_______ v_____ M- d-s-g-a- v-r-n- ------------------ Mi desegnas viron. 0
Mai întâi capul. U------ k-p-n. U___ l_ k_____ U-u- l- k-p-n- -------------- Unue la kapon. 0
Omul poartă o pălărie. La v-r--s-rhava- ĉape-on. L_ v___ s_______ ĉ_______ L- v-r- s-r-a-a- ĉ-p-l-n- ------------------------- La viro surhavas ĉapelon. 0
Părul nu se vede. La --ro--ne -i-eb---. L_ h____ n_ v________ L- h-r-j n- v-d-b-a-. --------------------- La haroj ne videblas. 0
Şi nici urechile nu se văd. A-k-- l----e-o- n- vid-b---. A____ l_ o_____ n_ v________ A-k-ŭ l- o-e-o- n- v-d-b-a-. ---------------------------- Ankaŭ la oreloj ne videblas. 0
Nici spatele nu se vede. A--a- la--orso n--videbl--. A____ l_ d____ n_ v________ A-k-ŭ l- d-r-o n- v-d-b-a-. --------------------------- Ankaŭ la dorso ne videblas. 0
Desenez ochii şi gura. M--d----n-s l- --ulo-n kaj-l---u-o-. M_ d_______ l_ o______ k__ l_ b_____ M- d-s-g-a- l- o-u-o-n k-j l- b-ŝ-n- ------------------------------------ Mi desegnas la okulojn kaj la buŝon. 0
Omul dansează şi râde. L--v--- d-nc-s--aj ----s. L_ v___ d_____ k__ r_____ L- v-r- d-n-a- k-j r-d-s- ------------------------- La viro dancas kaj ridas. 0
Omul are un nas lung. La--ir--h-v-s----gan --zo-. L_ v___ h____ l_____ n_____ L- v-r- h-v-s l-n-a- n-z-n- --------------------------- La viro havas longan nazon. 0
Ţine un baston în mâini. L--po--as l--b--tono--e- si-j -a---. L_ p_____ l__________ e_ s___ m_____ L- p-r-a- l-m-a-t-n-n e- s-a- m-n-j- ------------------------------------ Li portas lambastonon en siaj manoj. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. L----rh-v-- ------k---u-on ĉi--a--s-- --l-. L_ s_______ a____ k_______ ĉ_____ s__ k____ L- s-r-a-a- a-k-ŭ k-l-u-o- ĉ-r-a- s-a k-l-. ------------------------------------------- Li surhavas ankaŭ koltukon ĉirkaŭ sia kolo. 0
Este iarnă şi este frig. V--t-as-k-j ma-var--s. V______ k__ m_________ V-n-r-s k-j m-l-a-m-s- ---------------------- Vintras kaj malvarmas. 0
Braţele sunt puternice. La--rak----s--s-mu--ol-j. L_ b_____ e____ m________ L- b-a-o- e-t-s m-s-o-a-. ------------------------- La brakoj estas muskolaj. 0
Şi picioarele sunt puternice. La -a--o--a-k-ŭ-e-t-- m-sk--a-. L_ g_____ a____ e____ m________ L- g-m-o- a-k-ŭ e-t-s m-s-o-a-. ------------------------------- La gamboj ankaŭ estas muskolaj. 0
Omul este din zăpadă. La viro e---s e--n-ĝo. L_ v___ e____ e_ n____ L- v-r- e-t-s e- n-ĝ-. ---------------------- La viro estas el neĝo. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. L- -u-----s -e--p--ta-ono- ------ntelon. L_ s_______ n__ p_________ n__ m________ L- s-r-a-a- n-k p-n-a-o-o- n-k m-n-e-o-. ---------------------------------------- Li surhavas nek pantalonon nek mantelon. 0
Dar omului nu-i este frig. Sed-l--vi-- n- ---stiĝ--. S__ l_ v___ n_ f_________ S-d l- v-r- n- f-o-t-ĝ-s- ------------------------- Sed la viro ne frostiĝas. 0
Este un om de zăpadă. L- esta- --ĝhom-. L_ e____ n_______ L- e-t-s n-ĝ-o-o- ----------------- Li estas neĝhomo. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Esperanto (1-100) MP3 Esperanto (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...