Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   eo rajti fari ion

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [sepdek tri]

rajti fari ion

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Ĉu-v--ja- r-jt----t--i -ŭto-? Ĉ_ v_ j__ r_____ s____ a_____ Ĉ- v- j-m r-j-a- s-i-i a-t-n- ----------------------------- Ĉu vi jam rajtas stiri aŭton? 0
Ai voie să bei deja alcool? Ĉu------- ---t-s t-inki a------on? Ĉ_ v_ j__ r_____ t_____ a_________ Ĉ- v- j-m r-j-a- t-i-k- a-k-h-l-n- ---------------------------------- Ĉu vi jam rajtas trinki alkoholon? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? Ĉu-v- ja- raj--- s----vet---------r--n---? Ĉ_ v_ j__ r_____ s___ v_____ e____________ Ĉ- v- j-m r-j-a- s-l- v-t-r- e-s-e-l-n-e-? ------------------------------------------ Ĉu vi jam rajtas sole veturi eksterlanden? 0
a avea voie ra-ti r____ r-j-i ----- rajti 0
Avem voie să fumăm aici? Ĉu--- -ajt-s -u-i--i--i-? Ĉ_ n_ r_____ f___ ĉ______ Ĉ- n- r-j-a- f-m- ĉ---i-? ------------------------- Ĉu ni rajtas fumi ĉi-tie? 0
Se poate fuma aici? Ĉu--n- ra-t-- -u---ĉi-t-e? Ĉ_ o__ r_____ f___ ĉ______ Ĉ- o-i r-j-a- f-m- ĉ---i-? -------------------------- Ĉu oni rajtas fumi ĉi-tie? 0
Se poate plăti cu carte de credit? Ĉ- ----r-jtas---g- -er -------ar-o? Ĉ_ o__ r_____ p___ p__ k___________ Ĉ- o-i r-j-a- p-g- p-r k-e-i-k-r-o- ----------------------------------- Ĉu oni rajtas pagi per kreditkarto? 0
Se poate plăti cu cec? Ĉu---i-ra--as p-gi-----ĉ-ko? Ĉ_ o__ r_____ p___ p__ ĉ____ Ĉ- o-i r-j-a- p-g- p-r ĉ-k-? ---------------------------- Ĉu oni rajtas pagi per ĉeko? 0
Se poate plăti numai cash? Ĉ- --i r---a- ---i --- k---a---? Ĉ_ o__ r_____ p___ n__ k________ Ĉ- o-i r-j-a- p-g- n-r k-n-a-t-? -------------------------------- Ĉu oni rajtas pagi nur kontante? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? Ĉ--m----jt-- -u- te-efoni? Ĉ_ m_ r_____ n__ t________ Ĉ- m- r-j-a- n-r t-l-f-n-? -------------------------- Ĉu mi rajtas nur telefoni? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? Ĉu--i-r----s ----d-ma-d----n? Ĉ_ m_ r_____ n__ d______ i___ Ĉ- m- r-j-a- n-r d-m-n-i i-n- ----------------------------- Ĉu mi rajtas nur demandi ion? 0
Am voie să spun şi eu ceva? Ĉu ---ra--a- n---di---io-? Ĉ_ m_ r_____ n__ d___ i___ Ĉ- m- r-j-a- n-r d-r- i-n- -------------------------- Ĉu mi rajtas nur diri ion? 0
Nu are voie să doarmă în parc. L- -e-ra-tas --r---en l--parko. L_ n_ r_____ d____ e_ l_ p_____ L- n- r-j-a- d-r-i e- l- p-r-o- ------------------------------- Li ne rajtas dormi en la parko. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. L- -e --j-as d---i e---- ----. L_ n_ r_____ d____ e_ l_ a____ L- n- r-j-a- d-r-i e- l- a-t-. ------------------------------ Li ne rajtas dormi en la aŭto. 0
Nu are voie să doarmă în gară. L--n------as do-mi en-l- s-aci-o-o. L_ n_ r_____ d____ e_ l_ s_________ L- n- r-j-a- d-r-i e- l- s-a-i-o-o- ----------------------------------- Li ne rajtas dormi en la stacidomo. 0
Putem lua loc? Ĉu -i r-j-as s-----? Ĉ_ n_ r_____ s______ Ĉ- n- r-j-a- s-d-ĝ-? -------------------- Ĉu ni rajtas sidiĝi? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? Ĉu -i-r---a- ha-i--- -enuon? Ĉ_ n_ r_____ h___ l_ m______ Ĉ- n- r-j-a- h-v- l- m-n-o-? ---------------------------- Ĉu ni rajtas havi la menuon? 0
Putem plăti separat? Ĉ-----rajtas -agi--p-r-e? Ĉ_ n_ r_____ p___ a______ Ĉ- n- r-j-a- p-g- a-a-t-? ------------------------- Ĉu ni rajtas pagi aparte? 0

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !