Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 2   »   mk Сврзници 2

95 [nouăzeci şi cinci]

Conjuncţii 2

Conjuncţii 2

95 [деведесет и пет]

95 [dyevyedyesyet i pyet]

Сврзници 2

Svrznitzi 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
De când nu mai lucrează? Од-ко-- та---е--аб--- п-в--е? О_ к___ т__ н_ р_____ п______ О- к-г- т-а н- р-б-т- п-в-ќ-? ----------------------------- Од кога таа не работи повеќе? 0
Od--o----taa------aboti-p-v--k---? O_ k____ t__ n__ r_____ p_________ O- k-g-a t-a n-e r-b-t- p-v-e-j-e- ---------------------------------- Od kogua taa nye raboti povyekjye?
De la nunta ei? О----ј--на---в--чавк-? О_ н________ в________ О- н-ј-и-а-а в-н-а-к-? ---------------------- Од нејзината венчавка? 0
O- -y-----a-- -ye-----k-? O_ n_________ v__________ O- n-e-z-n-t- v-e-c-a-k-? ------------------------- Od nyeјzinata vyenchavka?
Da, nu mai lucrează de când s-a căsătorit. Д-, --а н----боти по-еќ-, о-ка---с------и. Д__ т__ н_ р_____ п______ о_____ с_ о_____ Д-, т-а н- р-б-т- п-в-ќ-, о-к-к- с- о-а-и- ------------------------------------------ Да, таа не работи повеќе, откако се омажи. 0
Da,--aa --e -aboti -o---kjye--ot-a-o-sye-o----. D__ t__ n__ r_____ p_________ o_____ s__ o_____ D-, t-a n-e r-b-t- p-v-e-j-e- o-k-k- s-e o-a-i- ----------------------------------------------- Da, taa nye raboti povyekjye, otkako sye omaʐi.
De când s-a căsătorit, nu mai lucrează. От------а- -е--маж-- -а---е ---о-- -овеќе. О_____ т__ с_ о_____ т__ н_ р_____ п______ О-к-к- т-а с- о-а-и- т-а н- р-б-т- п-в-ќ-. ------------------------------------------ Откако таа се омажи, таа не работи повеќе. 0
Otka-o --- s-e-o----, t-- ny- ra---i -o-yek-y-. O_____ t__ s__ o_____ t__ n__ r_____ p_________ O-k-k- t-a s-e o-a-i- t-a n-e r-b-t- p-v-e-j-e- ----------------------------------------------- Otkako taa sye omaʐi, taa nye raboti povyekjye.
De când se cunosc, sunt fericiţi. О-к-ко ---по--а-а-т,---е-се-ср-ќни. О_____ с_ п_________ т__ с_ с______ О-к-к- с- п-з-а-а-т- т-е с- с-е-н-. ----------------------------------- Откако се познаваат, тие се среќни. 0
Ot-ako s-- -o-n-v-----t--e-s-- sr--k-n-. O_____ s__ p_________ t___ s__ s________ O-k-k- s-e p-z-a-a-t- t-y- s-e s-y-k-n-. ---------------------------------------- Otkako sye poznavaat, tiye sye sryekjni.
De când au copii, ies rar în oraş. О-как- им-а---ец-, -ие-----г-ва-т ре---. О_____ и____ д____ т__ и_________ р_____ О-к-к- и-а-т д-ц-, т-е и-л-г-в-а- р-т-о- ---------------------------------------- Откако имаат деца, тие излегуваат ретко. 0
Otk-ko-ima----yet-a,-t--- i------oo-aa- -yetko. O_____ i____ d______ t___ i____________ r______ O-k-k- i-a-t d-e-z-, t-y- i-l-e-u-o-a-t r-e-k-. ----------------------------------------------- Otkako imaat dyetza, tiye izlyeguoovaat ryetko.
Când vorbeşte la telefon? Ког---аа----ефон--а? К___ т__ т__________ К-г- т-а т-л-ф-н-р-? -------------------- Кога таа телефонира? 0
Kogu- -a- t-e--efo---a? K____ t__ t____________ K-g-a t-a t-e-y-f-n-r-? ----------------------- Kogua taa tyelyefonira?
În timpul drumului? З--в-ем- -----зењет-? З_ в____ н_ в________ З- в-е-е н- в-з-њ-т-? --------------------- За време на возењето? 0
Z- v-------n--voz-eњ----? Z_ v______ n_ v__________ Z- v-y-m-e n- v-z-e-y-t-? ------------------------- Za vryemye na vozyeњyeto?
Da, în timp ce conduce. Д-,--о--ка-во-- а-томо-ил. Д__ д_____ в___ а_________ Д-, д-д-к- в-з- а-т-м-б-л- -------------------------- Да, додека вози автомобил. 0
D-,--ody--a v--- --tom---l. D__ d______ v___ a_________ D-, d-d-e-a v-z- a-t-m-b-l- --------------------------- Da, dodyeka vozi avtomobil.
Vorbeşte la telefon în timp ce conduce. Та--тел-ф----а, д-д--а г- -о----вто----л--. Т__ т__________ д_____ г_ в___ а___________ Т-а т-л-ф-н-р-, д-д-к- г- в-з- а-т-м-б-л-т- ------------------------------------------- Таа телефонира, додека го вози автомобилот. 0
Taa -yelye-----a, -----k- gu- voz--a-t-----lo-. T__ t____________ d______ g__ v___ a___________ T-a t-e-y-f-n-r-, d-d-e-a g-o v-z- a-t-m-b-l-t- ----------------------------------------------- Taa tyelyefonira, dodyeka guo vozi avtomobilot.
Se uită la televizor în timp ce calcă. Т---гледа-т-л-в---ј-,--о-ека пе---. Т__ г____ т__________ д_____ п_____ Т-а г-е-а т-л-в-з-ј-, д-д-к- п-г-а- ----------------------------------- Таа гледа телевизија, додека пегла. 0
T-a -u--e-- ty-l-e-i--ј-, -o-yeka-----u--. T__ g______ t____________ d______ p_______ T-a g-l-e-a t-e-y-v-z-ј-, d-d-e-a p-e-u-a- ------------------------------------------ Taa gulyeda tyelyeviziјa, dodyeka pyegula.
Ascultă muzică în timp ce-şi face lecţiile. Т-а--л--а -у---а----дек- ---в-----во-те-зад-ч-. Т__ с____ м______ д_____ г_ в___ с_____ з______ Т-а с-у-а м-з-к-, д-д-к- г- в-ш- с-о-т- з-д-ч-. ----------------------------------------------- Таа слуша музика, додека ги врши своите задачи. 0
T-- slo--h---oo-i-a, do-yek--g-i--rs-i-s----y- -a--ch-. T__ s______ m_______ d______ g__ v____ s______ z_______ T-a s-o-s-a m-o-i-a- d-d-e-a g-i v-s-i s-o-t-e z-d-c-i- ------------------------------------------------------- Taa sloosha moozika, dodyeka gui vrshi svoitye zadachi.
Nu văd nimic dacă nu am ochelari. Ј-с--е--ле--м-ни---, ко-а-/ ако-н-ма- оч-л-. Ј__ н_ г_____ н_____ к___ / а__ н____ о_____ Ј-с н- г-е-а- н-ш-о- к-г- / а-о н-м-м о-и-а- -------------------------------------------- Јас не гледам ништо, кога / ако немам очила. 0
Ј-- --e-guly-----n--ht-,--ogua /-ako ny-ma--o--ila. Ј__ n__ g_______ n______ k____ / a__ n_____ o______ Ј-s n-e g-l-e-a- n-s-t-, k-g-a / a-o n-e-a- o-h-l-. --------------------------------------------------- Јas nye gulyedam nishto, kogua / ako nyemam ochila.
Nu înţeleg nimic dacă muzica este aşa tare. Ј-------а-би-а- ни---,-кога-/ --о м-зик-т------л-у г-асн-. Ј__ н_ р_______ н_____ к___ / а__ м_______ е т____ г______ Ј-с н- р-з-и-а- н-ш-о- к-г- / а-о м-з-к-т- е т-л-у г-а-н-. ---------------------------------------------------------- Јас не разбирам ништо, кога / ако музиката е толку гласна. 0
Ј-- -----az-iram-n---t----ogu-----k--mooz-k-----e -olk-o--ula--a. Ј__ n__ r_______ n______ k____ / a__ m________ y_ t_____ g_______ Ј-s n-e r-z-i-a- n-s-t-, k-g-a / a-o m-o-i-a-a y- t-l-o- g-l-s-a- ----------------------------------------------------------------- Јas nye razbiram nishto, kogua / ako moozikata ye tolkoo gulasna.
Nu miros nimic dacă sunt răcit. Ј------ми-и-ам ---т-----г- /--к- и-----ас--н-а. Ј__ н_ м______ н_____ к___ / а__ и___ н________ Ј-с н- м-р-с-м н-ш-о- к-г- / а-о и-а- н-с-и-к-. ----------------------------------------------- Јас не мирисам ништо, кога / ако имам настинка. 0
Ј----ye mir--a- ni-hto--ko-ua-/-ak- i-a--n-st---a. Ј__ n__ m______ n______ k____ / a__ i___ n________ Ј-s n-e m-r-s-m n-s-t-, k-g-a / a-o i-a- n-s-i-k-. -------------------------------------------------- Јas nye mirisam nishto, kogua / ako imam nastinka.
Luăm un taxi dacă plouă. Ќе зе--м- ед-о---кси,---к-лку --а-- --не. Ќ_ з_____ е___ т_____ д______ / а__ в____ Ќ- з-м-м- е-н- т-к-и- д-к-л-у / а-о в-н-. ----------------------------------------- Ќе земеме едно такси, доколку / ако врне. 0
K-ye ---my--y- -e--- -a--i, --ko---o-- --- vr--e. K___ z________ y____ t_____ d_______ / a__ v_____ K-y- z-e-y-m-e y-d-o t-k-i- d-k-l-o- / a-o v-n-e- ------------------------------------------------- Kjye zyemyemye yedno taksi, dokolkoo / ako vrnye.
Călătorim în jurul lumii dacă câştigăm la loto. Ни- ----а-у-аме-ок--у-св-то-- -о----- /-ак- д---е-е -----то. Н__ ќ_ п_______ о____ с______ д______ / а__ д______ н_ л____ Н-е ќ- п-т-в-м- о-о-у с-е-о-, д-к-л-у / а-о д-б-е-е н- л-т-. ------------------------------------------------------------ Ние ќе патуваме околу светот, доколку / ако добиеме на лото. 0
Ni------e-----ov---- ok---o--v-----,--o-o-----------dobi-e-y- na lot-. N___ k___ p_________ o_____ s_______ d_______ / a__ d________ n_ l____ N-y- k-y- p-t-o-a-y- o-o-o- s-y-t-t- d-k-l-o- / a-o d-b-y-m-e n- l-t-. ---------------------------------------------------------------------- Niye kjye patoovamye okoloo svyetot, dokolkoo / ako dobiyemye na loto.
Începem să mâncăm dacă nu vine în curând. Н-е -е -апочнем- с--ј---њ-то, --к-лку /--ко-т-- не --јде нас--р-. Н__ ќ_ з________ с_ ј________ д______ / а__ т__ н_ д____ н_______ Н-е ќ- з-п-ч-е-е с- ј-д-њ-т-, д-к-л-у / а-о т-ј н- д-ј-е н-с-о-о- ----------------------------------------------------------------- Ние ќе започнеме со јадењето, доколку / ако тој не дојде наскоро. 0
N-----j-e za--chnyem-- s--јadyeњ--t---d-k--k-- / a-o-to---ye---ј--e ---k---. N___ k___ z___________ s_ ј__________ d_______ / a__ t__ n__ d_____ n_______ N-y- k-y- z-p-c-n-e-y- s- ј-d-e-y-t-, d-k-l-o- / a-o t-ј n-e d-ј-y- n-s-o-o- ---------------------------------------------------------------------------- Niye kjye zapochnyemye so јadyeњyeto, dokolkoo / ako toј nye doјdye naskoro.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile Uniunii Europene

Uniunea Europeană numără astăzi peste 25 de state. În viitor, vor fi şi mai multe. O ţară devine membră alături de limba sa. Astăzi, se vorbesc 20 de limbi diferite în Uniunea Europeană. Toate limbile Uniunii Europene au drepturi egale. Această diversitate a limbilor este fascinantă. Dar poate duce şi la probleme. Scepticii cred că numărul mare de limbi este un obstacol pentru Uniunea Europeana. Împiedică colaborarea eficientă. Mulţi cred că ar trebui să existe o limbă comună. Aceasta ar pemite tuturor ţărilor să se înţeleagă între ele. Dar nu este atât de simplu. Nu putem numi nicio limbă unică oficială. Celelalte limbi s-ar simţi dezavantajate. Iar în Europa, nu există nicio limbă cu adevărat neutră. O limbă artificială ca Esperanto nu funcţionează. Pentru că limbile reflectă mereu cultura ţării. De aceea nicio ţară nu vrea să renunţe la limba sa. Ţările consideră că limba lor face parte din identitatea lor. Politica lingvistică este un punct important pe agenda UE. Există chiar şi un comisar pentru multilingvism. Uniunea Europeană are majoritatea traducătorilor şi interpreţilor din lume. În jur de 3500 de persoane lucrează pentru a face un acord posibil. În ciuda acestui lucru, documentele nu pot fi mereu traduse. Ar costa prea mulţi bani şi timp. Majoritatea documentelor sunt traduse doar în câteva limbi. Numărul crescut de limbi este una dintre cele mai mari provocări ale UE. Europa trebuie să se unească dar fără a-şi pierde numeroasele identităţi!