Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   zh 在饭店3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31[三十一]

31 [Sānshíyī]

在饭店3

zài fàndiàn 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. 我 要 -个--- 。 我 要 一_ 前_ 。 我 要 一- 前- 。 ----------- 我 要 一个 前餐 。 0
w--y-- yī-è---án---n. w_ y__ y___ q___ c___ w- y-o y-g- q-á- c-n- --------------------- wǒ yào yīgè qián cān.
Doresc o salată. 我 ---个 色-/凉菜-。 我 要 一_ 色____ 。 我 要 一- 色-/-菜 。 -------------- 我 要 一个 色拉/凉菜 。 0
Wǒ ------gè----ā/ -ián-cà-. W_ y__ y___ s____ l________ W- y-o y-g- s-l-/ l-á-g-à-. --------------------------- Wǒ yào yīgè sèlā/ liángcài.
Doresc o supă. 我-要 -----。 我 要 一_ 汤 。 我 要 一- 汤 。 ---------- 我 要 一个 汤 。 0
Wǒ-y-- y-gè -ān-. W_ y__ y___ t____ W- y-o y-g- t-n-. ----------------- Wǒ yào yīgè tāng.
Doresc un desert. 我 要 一个---/-- 。 我 要 一_ 餐____ 。 我 要 一- 餐-/-点 。 -------------- 我 要 一个 餐后/甜点 。 0
Wǒ y-o-yī-è c-- -----tiá--iǎ-. W_ y__ y___ c__ h___ t________ W- y-o y-g- c-n h-u- t-á-d-ǎ-. ------------------------------ Wǒ yào yīgè cān hòu/ tiándiǎn.
Doresc o îngheţată cu frişcă. 我 要 -- 加-油的-冰-淋 。 我 要 一_ 加___ 冰__ 。 我 要 一- 加-油- 冰-淋 。 ----------------- 我 要 一个 加奶油的 冰激淋 。 0
Wǒ -ào yīg--ji- -ǎ--ó--d-----g -ī--ín. W_ y__ y___ j__ n_____ d_ b___ j_ l___ W- y-o y-g- j-ā n-i-ó- d- b-n- j- l-n- -------------------------------------- Wǒ yào yīgè jiā nǎiyóu de bīng jī lín.
Doresc fructe sau brânză. 我-要 -果-------。 我 要 水_ 或_ 奶_ 。 我 要 水- 或- 奶- 。 -------------- 我 要 水果 或是 奶酪 。 0
W---ào s--ǐ--ǒ---- -h--nǎi-ào. W_ y__ s______ h__ s__ n______ W- y-o s-u-g-ǒ h-ò s-ì n-i-à-. ------------------------------ Wǒ yào shuǐguǒ huò shì nǎilào.
Vrem să luăm micul dejun. 我- 要---早--。 我_ 要 吃 早_ 。 我- 要 吃 早- 。 ----------- 我们 要 吃 早饭 。 0
W--e--y---ch---ǎo-àn. W____ y__ c__ z______ W-m-n y-o c-ī z-o-à-. --------------------- Wǒmen yào chī zǎofàn.
Vrem să mâncăm prânzul. 我--要 - -饭 。 我_ 要 吃 午_ 。 我- 要 吃 午- 。 ----------- 我们 要 吃 午饭 。 0
W- -----ào---ī w-f-n. W_ m__ y__ c__ w_____ W- m-n y-o c-ī w-f-n- --------------------- Wǒ mén yào chī wǔfàn.
Vrem să cinăm. 我们-要 --晚--。 我_ 要 吃 晚_ 。 我- 要 吃 晚- 。 ----------- 我们 要 吃 晚饭 。 0
Wǒm-n y-o c-----nfàn. W____ y__ c__ w______ W-m-n y-o c-ī w-n-à-. --------------------- Wǒmen yào chī wǎnfàn.
Ce doriţi la micul dejun? 您--餐 想-吃---- ? 您 早_ 想 吃_ 什_ ? 您 早- 想 吃- 什- ? -------------- 您 早餐 想 吃点 什么 ? 0
N-n ---cān---ǎ-g --ī --------nm-? N__ z_____ x____ c__ d___ s______ N-n z-o-ā- x-ǎ-g c-ī d-ǎ- s-é-m-? --------------------------------- Nín zǎocān xiǎng chī diǎn shénme?
Chiflă cu gem şi miere? 加--酱-和 -蜜-----? 加 果_ 和 蜂__ 面_ ? 加 果- 和 蜂-的 面- ? --------------- 加 果酱 和 蜂蜜的 面包 ? 0
J-ā ----ià-g-hé fē---- d---ià---o? J__ g_______ h_ f_____ d_ m_______ J-ā g-ǒ-i-n- h- f-n-m- d- m-à-b-o- ---------------------------------- Jiā guǒjiàng hé fēngmì de miànbāo?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? 加-香肠 和-----烤---吗 ? 加 香_ 和 奶__ 烤__ 吗 ? 加 香- 和 奶-的 烤-包 吗 ? ------------------ 加 香肠 和 奶酪的 烤面包 吗 ? 0
Jiā xiāng--á---h--nǎ--ào--- -ǎ--mià-bāo-m-? J__ x_________ h_ n_____ d_ k__ m______ m__ J-ā x-ā-g-h-n- h- n-i-à- d- k-o m-à-b-o m-? ------------------------------------------- Jiā xiāngcháng hé nǎilào de kǎo miànbāo ma?
Un ou fiert? 要 一- -----吗 --(-水-) 要 一_ 熟 鸡_ 吗 ? (____ 要 一- 熟 鸡- 吗 ? (-水-) ------------------- 要 一个 熟 鸡蛋 吗 ? (指水煮) 0
Y-- -īg- sh- j---- ma?(Z-ǐ s-uǐ ---) Y__ y___ s__ j____ m______ s___ z___ Y-o y-g- s-ú j-d-n m-?-Z-ǐ s-u- z-ǔ- ------------------------------------ Yào yīgè shú jīdàn ma?(Zhǐ shuǐ zhǔ)
Un ochi? 要-一个-煎----- ? 要 一_ 煎 鸡_ 吗 ? 要 一- 煎 鸡- 吗 ? ------------- 要 一个 煎 鸡蛋 吗 ? 0
yà- -ī-è -i-- j-dàn ma? y__ y___ j___ j____ m__ y-o y-g- j-ā- j-d-n m-? ----------------------- yào yīgè jiān jīdàn ma?
O omletă? 要 一- ------? 要 一_ 鸡__ 吗 ? 要 一- 鸡-饼 吗 ? ------------ 要 一份 鸡蛋饼 吗 ? 0
Yào-----èn-j-dà--bǐ-- -a? Y__ y_ f__ j____ b___ m__ Y-o y- f-n j-d-n b-n- m-? ------------------------- Yào yī fèn jīdàn bǐng ma?
Vă rog încă un iaurt. 请-再- 一- 酸奶-。 请 再_ 一_ 酸_ 。 请 再- 一- 酸- 。 ------------ 请 再来 一个 酸奶 。 0
Q-n- zàilái-y--- s------. Q___ z_____ y___ s_______ Q-n- z-i-á- y-g- s-ā-n-i- ------------------------- Qǐng zàilái yīgè suānnǎi.
Vă rog încă sare şi piper. 请----点盐-- 胡-- 。 请 再_ 点_ 和 胡__ 。 请 再- 点- 和 胡-粉 。 --------------- 请 再来 点盐 和 胡椒粉 。 0
Q--g-zà-l----iǎ--yá--h--h-jiā----n. Q___ z_____ d___ y__ h_ h_____ f___ Q-n- z-i-á- d-ǎ- y-n h- h-j-ā- f-n- ----------------------------------- Qǐng zàilái diǎn yán hé hújiāo fěn.
Vă rog un pahar cu apă. 请-再-----水 。 请 再_ 一_ 水 。 请 再- 一- 水 。 ----------- 请 再来 一杯 水 。 0
Q-n--zà-l-i--ībē-----ǐ. Q___ z_____ y____ s____ Q-n- z-i-á- y-b-i s-u-. ----------------------- Qǐng zàilái yībēi shuǐ.

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!