Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   ka რესტორანში 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [ოცდათერთმეტი]

31 [otsdatertmet'i]

რესტორანში 3

rest'oranshi 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. ცივ--კე-ძი-მ---ს. ც___ კ____ მ_____ ც-ვ- კ-რ-ი მ-უ-ს- ----------------- ცივი კერძი მსურს. 0
tsivi----rd-i -s-rs. t____ k______ m_____ t-i-i k-e-d-i m-u-s- -------------------- tsivi k'erdzi msurs.
Doresc o salată. სალ--ა-მ-ურ-. ს_____ მ_____ ს-ლ-თ- მ-უ-ს- ------------- სალათა მსურს. 0
s--at----urs. s_____ m_____ s-l-t- m-u-s- ------------- salata msurs.
Doresc o supă. სუპ--მ-უ-ს. ს___ მ_____ ს-პ- მ-უ-ს- ----------- სუპი მსურს. 0
s-p'----ur-. s____ m_____ s-p-i m-u-s- ------------ sup'i msurs.
Doresc un desert. დ-სერ-ი-მინდა. დ______ მ_____ დ-ს-რ-ი მ-ნ-ა- -------------- დესერტი მინდა. 0
d-----'i m--da. d_______ m_____ d-s-r-'- m-n-a- --------------- desert'i minda.
Doresc o îngheţată cu frişcă. ნ--ი-- მ-ნ-ა -აღებ--. ნ_____ მ____ ნ_______ ნ-ყ-ნ- მ-ნ-ა ნ-ღ-ბ-თ- --------------------- ნაყინი მინდა ნაღებით. 0
naq-ni-min-a---gh--it. n_____ m____ n________ n-q-n- m-n-a n-g-e-i-. ---------------------- naqini minda naghebit.
Doresc fructe sau brânză. მ---ი--- --ლ---ნ ყვე--. მ_ მ____ ხ___ ა_ ყ_____ მ- მ-ნ-ა ხ-ლ- ა- ყ-ე-ი- ----------------------- მე მინდა ხილი ან ყველი. 0
me min-a -h--- an -v-l-. m_ m____ k____ a_ q_____ m- m-n-a k-i-i a- q-e-i- ------------------------ me minda khili an qveli.
Vrem să luăm micul dejun. ჩვ-- ს--ზმე-გვ-ნდა. ჩ___ ს_____ გ______ ჩ-ე- ს-უ-მ- გ-ი-დ-. ------------------- ჩვენ საუზმე გვინდა. 0
ch-e--sa-z-e-------. c____ s_____ g______ c-v-n s-u-m- g-i-d-. -------------------- chven sauzme gvinda.
Vrem să mâncăm prânzul. ჩ--ნ სადი-ი გ-ინდა. ჩ___ ს_____ გ______ ჩ-ე- ს-დ-ლ- გ-ი-დ-. ------------------- ჩვენ სადილი გვინდა. 0
ch-e- s--i-i gvi--a. c____ s_____ g______ c-v-n s-d-l- g-i-d-. -------------------- chven sadili gvinda.
Vrem să cinăm. ჩვენ -ახ---- გვი---. ჩ___ ვ______ გ______ ჩ-ე- ვ-ხ-ა-ი გ-ი-დ-. -------------------- ჩვენ ვახშამი გვინდა. 0
chv-n-----s-ami--v-n-a. c____ v________ g______ c-v-n v-k-s-a-i g-i-d-. ----------------------- chven vakhshami gvinda.
Ce doriţi la micul dejun? რ-ს------ებთ-ს-უ-მ--ე? რ__ ი_______ ს________ რ-ს ი-უ-ვ-ბ- ს-უ-მ-ზ-? ---------------------- რას ისურვებთ საუზმეზე? 0
r---i-u----t -a-zm---? r__ i_______ s________ r-s i-u-v-b- s-u-m-z-? ---------------------- ras isurvebt sauzmeze?
Chiflă cu gem şi miere? ფ---უ--- ჯემ-თ დ- თ-ფ---? ფ_______ ჯ____ დ_ თ______ ფ-ნ-უ-ა- ჯ-მ-თ დ- თ-ფ-ი-? ------------------------- ფუნთუშას ჯემით და თაფლით? 0
p-ntus--- -em-- d- --p-i-? p________ j____ d_ t______ p-n-u-h-s j-m-t d- t-p-i-? -------------------------- puntushas jemit da taplit?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? ო-ც-ო----- -ეხვი- -ა---ე---? ო_________ ძ_____ დ_ ყ______ ო-ც-ო-ი-ა- ძ-ხ-ი- დ- ყ-ე-ი-? ---------------------------- ორცხობილას ძეხვით და ყველით? 0
or---ho-i--s-d---h--t d--qv----? o___________ d_______ d_ q______ o-t-k-o-i-a- d-e-h-i- d- q-e-i-? -------------------------------- ortskhobilas dzekhvit da qvelit?
Un ou fiert? მო----ული კვერც-ი? მ________ კ_______ მ-ხ-რ-უ-ი კ-ე-ც-ი- ------------------ მოხარშული კვერცხი? 0
mo---rs-u-i-k'---ts--i? m__________ k__________ m-k-a-s-u-i k-v-r-s-h-? ----------------------- mokharshuli k'vertskhi?
Un ochi? ერბო კვ-რცხი? ე___ კ_______ ე-ბ- კ-ე-ც-ი- ------------- ერბო კვერცხი? 0
erb------r--k-i? e___ k__________ e-b- k-v-r-s-h-? ---------------- erbo k'vertskhi?
O omletă? ო---ტ-? ო______ ო-ლ-ტ-? ------- ომლეტი? 0
oml----? o_______ o-l-t-i- -------- omlet'i?
Vă rog încă un iaurt. თ---ეი----ა, კ--ევ -რთი-იოგ-რ--. თ_ შ________ კ____ ე___ ი_______ თ- შ-ი-ლ-ბ-, კ-დ-ვ ე-თ- ი-გ-რ-ი- -------------------------------- თუ შეიძლება, კიდევ ერთი იოგურტი. 0
t--sh--d-----, -'i-e- -r-i ----r---. t_ s__________ k_____ e___ i________ t- s-e-d-l-b-, k-i-e- e-t- i-g-r-'-. ------------------------------------ tu sheidzleba, k'idev erti iogurt'i.
Vă rog încă sare şi piper. თ----იძლება,---დე- ----ლ- დ- პ--პ---. თ_ შ________ კ____ მ_____ დ_ პ_______ თ- შ-ი-ლ-ბ-, კ-დ-ვ მ-რ-ლ- დ- პ-ლ-ი-ი- ------------------------------------- თუ შეიძლება, კიდევ მარილი და პილპილი. 0
t------dz-e--- -'idev----il- da--'---'i-i. t_ s__________ k_____ m_____ d_ p_________ t- s-e-d-l-b-, k-i-e- m-r-l- d- p-i-p-i-i- ------------------------------------------ tu sheidzleba, k'idev marili da p'ilp'ili.
Vă rog un pahar cu apă. თ- -ე--ლ--ა, ---ე--ერთი -ი-ა -ყა-ი. თ_ შ________ კ____ ე___ ჭ___ წ_____ თ- შ-ი-ლ-ბ-, კ-დ-ვ ე-თ- ჭ-ქ- წ-ა-ი- ----------------------------------- თუ შეიძლება, კიდევ ერთი ჭიქა წყალი. 0
tu-s-e--zle-a,---i--v---ti c-'i-- t--q--i. t_ s__________ k_____ e___ c_____ t_______ t- s-e-d-l-b-, k-i-e- e-t- c-'-k- t-'-a-i- ------------------------------------------ tu sheidzleba, k'idev erti ch'ika ts'qali.

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!