Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   sr У ресторану 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [тридесет и један]

31 [trideset i jedan]

У ресторану 3

[U restoranu 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Хте- ----е-- --х п--дј-л-. Х___ / х____ б__ п________ Х-е- / х-е-а б-х п-е-ј-л-. -------------------------- Хтео / хтела бих предјело. 0
H--o-/-hte-a b-h p-e-j---. H___ / h____ b__ p________ H-e- / h-e-a b-h p-e-j-l-. -------------------------- Hteo / htela bih predjelo.
Doresc o salată. Х-ео------ла-б---с--ат-. Х___ / х____ б__ с______ Х-е- / х-е-а б-х с-л-т-. ------------------------ Хтео / хтела бих салату. 0
Ht-o - h---a--ih sal--u. H___ / h____ b__ s______ H-e- / h-e-a b-h s-l-t-. ------------------------ Hteo / htela bih salatu.
Doresc o supă. Х--- / хтела -их-ј---- суп-. Х___ / х____ б__ ј____ с____ Х-е- / х-е-а б-х ј-д-у с-п-. ---------------------------- Хтео / хтела бих једну супу. 0
Ht-o-/ htela--i- -e-n----p-. H___ / h____ b__ j____ s____ H-e- / h-e-a b-h j-d-u s-p-. ---------------------------- Hteo / htela bih jednu supu.
Doresc un desert. Хт-о-/-хт-л- би--д-с--т. Х___ / х____ б__ д______ Х-е- / х-е-а б-х д-с-р-. ------------------------ Хтео / хтела бих десерт. 0
H-e- --h---- -i- --s-r-. H___ / h____ b__ d______ H-e- / h-e-a b-h d-s-r-. ------------------------ Hteo / htela bih desert.
Doresc o îngheţată cu frişcă. Х-ео-- хте-а --х сла-ол-д-с--ш-аго-. Х___ / х____ б__ с_______ с_ ш______ Х-е- / х-е-а б-х с-а-о-е- с- ш-а-о-. ------------------------------------ Хтео / хтела бих сладолед са шлагом. 0
Hte- ----e-a---h s-ad--ed-sa ----om. H___ / h____ b__ s_______ s_ š______ H-e- / h-e-a b-h s-a-o-e- s- š-a-o-. ------------------------------------ Hteo / htela bih sladoled sa šlagom.
Doresc fructe sau brânză. Хт-о-/ хтел- -их-воћ--или--и-. Х___ / х____ б__ в___ и__ с___ Х-е- / х-е-а б-х в-ћ- и-и с-р- ------------------------------ Хтео / хтела бих воће или сир. 0
Hteo /-ht--a --- -oće-il-----. H___ / h____ b__ v___ i__ s___ H-e- / h-e-a b-h v-c-e i-i s-r- ------------------------------- Hteo / htela bih voće ili sir.
Vrem să luăm micul dejun. Х---- - х-е---би--- -о----о----. Х____ / х____ б____ д___________ Х-е-и / х-е-е б-с-о д-р-ч-о-а-и- -------------------------------- Хтели / хтеле бисмо доручковати. 0
Hte-i / --e-e -i-m--d-ru-k-v---. H____ / h____ b____ d___________ H-e-i / h-e-e b-s-o d-r-č-o-a-i- -------------------------------- Hteli / htele bismo doručkovati.
Vrem să mâncăm prânzul. Х-----/ х-ел---и-мо-р-чат-. Х____ / х____ б____ р______ Х-е-и / х-е-е б-с-о р-ч-т-. --------------------------- Хтели / хтеле бисмо ручати. 0
H-el--/----le--i-mo -uč---. H____ / h____ b____ r______ H-e-i / h-e-e b-s-o r-č-t-. --------------------------- Hteli / htele bismo ručati.
Vrem să cinăm. Хтел--- х-е----исм--веч---ти. Х____ / х____ б____ в________ Х-е-и / х-е-е б-с-о в-ч-р-т-. ----------------------------- Хтели / хтеле бисмо вечерати. 0
H--l- / ht--- --sm- več----i. H____ / h____ b____ v________ H-e-i / h-e-e b-s-o v-č-r-t-. ----------------------------- Hteli / htele bismo večerati.
Ce doriţi la micul dejun? Ш-а---сте--т----- ------за --руч-к? Ш__ б____ х____ / х____ з_ д_______ Ш-а б-с-е х-е-и / х-е-е з- д-р-ч-к- ----------------------------------- Шта бисте хтели / хтеле за доручак? 0
Šta ---t- --eli-/-ht--e z- ---u-ak? Š__ b____ h____ / h____ z_ d_______ Š-a b-s-e h-e-i / h-e-e z- d-r-č-k- ----------------------------------- Šta biste hteli / htele za doručak?
Chiflă cu gem şi miere? К--з------с-мар-ел-до-------ом? К________ с м_________ и м_____ К-ј-е-и-е с м-р-е-а-о- и м-д-м- ------------------------------- Кајзерице с мармеладом и медом? 0
K-----ic--s m--me--d---- me-om? K________ s m_________ i m_____ K-j-e-i-e s m-r-e-a-o- i m-d-m- ------------------------------- Kajzerice s marmeladom i medom?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Т------коб-си-о- ----р--? Т___ с к________ и с_____ Т-с- с к-б-с-ц-м и с-р-м- ------------------------- Тост с кобасицом и сиром? 0
T--- - -o-a--c-- - --ro-? T___ s k________ i s_____ T-s- s k-b-s-c-m i s-r-m- ------------------------- Tost s kobasicom i sirom?
Un ou fiert? К-в------је? К_____ ј____ К-в-н- ј-ј-? ------------ Кувано јаје? 0
K---n- jaj-? K_____ j____ K-v-n- j-j-? ------------ Kuvano jaje?
Un ochi? Ја-- -- о-о? Ј___ н_ о___ Ј-ј- н- о-о- ------------ Јаје на око? 0
J--e -a--ko? J___ n_ o___ J-j- n- o-o- ------------ Jaje na oko?
O omletă? Ом--т? О_____ О-л-т- ------ Омлет? 0
Om--t? O_____ O-l-t- ------ Omlet?
Vă rog încă un iaurt. М-л---јо- -е-а--ј-г---. М____ ј__ ј____ ј______ М-л-м ј-ш ј-д-н ј-г-р-. ----------------------- Молим још један јогурт. 0
M-l-- --- jedan jogu-t. M____ j__ j____ j______ M-l-m j-š j-d-n j-g-r-. ----------------------- Molim još jedan jogurt.
Vă rog încă sare şi piper. М-ли- ј-ш----и - -и----. М____ ј__ с___ и б______ М-л-м ј-ш с-л- и б-б-р-. ------------------------ Молим још соли и бибера. 0
M-l-m j-š-s-------i-era. M____ j__ s___ i b______ M-l-m j-š s-l- i b-b-r-. ------------------------ Molim još soli i bibera.
Vă rog un pahar cu apă. Мо--- ј-- -е--- -аш---од-. М____ ј__ ј____ ч___ в____ М-л-м ј-ш ј-д-у ч-ш- в-д-. -------------------------- Молим још једну чашу воде. 0
Molim --š----n----š----d-. M____ j__ j____ č___ v____ M-l-m j-š j-d-u č-š- v-d-. -------------------------- Molim još jednu čašu vode.

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!