Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   he ‫במסעדה 3‬

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

‫31 [שלושים ואחת]‬

31 [shlossim w\'axat]

‫במסעדה 3‬

[bamis'adah 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. ‫---ש מ---רא-ו--.‬ ‫____ מ__ ר_______ ‫-ב-ש מ-ה ר-ש-נ-.- ------------------ ‫אבקש מנה ראשונה.‬ 0
a-a-e-s -an-- -i------h. a______ m____ r_________ a-a-e-s m-n-h r-'-h-n-h- ------------------------ avaqess manah ri'shonah.
Doresc o salată. ‫א-קש-סל-.‬ ‫____ ס____ ‫-ב-ש ס-ט-‬ ----------- ‫אבקש סלט.‬ 0
avaqes- -alat. a______ s_____ a-a-e-s s-l-t- -------------- avaqess salat.
Doresc o supă. ‫א--ש-מר-.‬ ‫____ מ____ ‫-ב-ש מ-ק-‬ ----------- ‫אבקש מרק.‬ 0
a-a-es--m-ra-. a______ m_____ a-a-e-s m-r-q- -------------- avaqess maraq.
Doresc un desert. ‫הייתי--ו-- קי----‬ ‫_____ ר___ ק______ ‫-י-ת- ר-צ- ק-נ-ח-‬ ------------------- ‫הייתי רוצה קינוח.‬ 0
h-----ro-sah --nuax. h____ r_____ q______ h-i-i r-t-a- q-n-a-. -------------------- haiti rotsah qinuax.
Doresc o îngheţată cu frişcă. ‫-יית--רוצה--לי-ה-----צ-ת-‬ ‫_____ ר___ ג____ ע_ ק_____ ‫-י-ת- ר-צ- ג-י-ה ע- ק-פ-.- --------------------------- ‫הייתי רוצה גלידה עם קצפת.‬ 0
h-i-i ro-s------da- ---q-t--fe-. h____ r_____ g_____ i_ q________ h-i-i r-t-a- g-i-a- i- q-t-e-e-. -------------------------------- haiti rotsah glidah im qatsefet.
Doresc fructe sau brânză. ‫א-י מ--ש / - -י--ת -ו גב--ה.‬ ‫___ מ___ / ת פ____ א_ ג______ ‫-נ- מ-ק- / ת פ-ר-ת א- ג-י-ה-‬ ------------------------------ ‫אני מבקש / ת פירות או גבינה.‬ 0
ani m-v-q-s-/m--a-e-h---pey-o- o-gvina-. a__ m__________________ p_____ o g______ a-i m-v-q-s-/-'-a-e-h-t p-y-o- o g-i-a-. ---------------------------------------- ani m'vaqesh/m'vaqeshet peyrot o gvinah.
Vrem să luăm micul dejun. ‫-יינו-רוצ-ם---כ-- א---ת-ב-ק--‬ ‫_____ ר____ ל____ א____ ב_____ ‫-י-נ- ר-צ-ם ל-כ-ל א-ו-ת ב-ק-.- ------------------------------- ‫היינו רוצים לאכול ארוחת בוקר.‬ 0
h---i ---sa--l'--h-- -ruxa- b-qe-. h____ r_____ l______ a_____ b_____ h-i-i r-t-a- l-e-h-l a-u-a- b-q-r- ---------------------------------- haiti rotsah l'ekhol aruxat boqer.
Vrem să mâncăm prânzul. ‫--י-- -וצים--א--- -ר-ח--צ-ר---.‬ ‫_____ ר____ ל____ א____ צ_______ ‫-י-נ- ר-צ-ם ל-כ-ל א-ו-ת צ-ר-י-.- --------------------------------- ‫היינו רוצים לאכול ארוחת צהריים.‬ 0
h-i-i--o--ah-l---ho-----------aha-a--. h____ r_____ l______ a_____ t_________ h-i-i r-t-a- l-e-h-l a-u-a- t-a-a-a-m- -------------------------------------- haiti rotsah l'ekhol aruxat tsaharaim.
Vrem să cinăm. ‫-יי-ו-ר-צים-לאכו---רו-ת --ב.‬ ‫_____ ר____ ל____ א____ ע____ ‫-י-נ- ר-צ-ם ל-כ-ל א-ו-ת ע-ב-‬ ------------------------------ ‫היינו רוצים לאכול ארוחת ערב.‬ 0
haiti ro-sa- -'-kh-- aru--- e---. h____ r_____ l______ a_____ e____ h-i-i r-t-a- l-e-h-l a-u-a- e-e-. --------------------------------- haiti rotsah l'ekhol aruxat erev.
Ce doriţi la micul dejun? ‫-- תרצה ------רו-ת-----?‬ ‫__ ת___ / י ל_____ ב_____ ‫-ה ת-צ- / י ל-ר-ח- ב-ק-?- -------------------------- ‫מה תרצה / י לארוחת בוקר?‬ 0
m-- ti---eh/tirtsi-l-a-uxat ----r? m__ t_____________ l_______ b_____ m-h t-r-s-h-t-r-s- l-a-u-a- b-q-r- ---------------------------------- mah tirtseh/tirtsi l'aruxat boqer?
Chiflă cu gem şi miere? ‫לחמ-י----ם --ב---ד-ש-‬ ‫_______ ע_ ר___ ו_____ ‫-ח-נ-ו- ע- ר-ב- ו-ב-?- ----------------------- ‫לחמניות עם ריבה ודבש?‬ 0
la-ma--o--i- r--------v---? l________ i_ r____ w_______ l-x-a-i-t i- r-b-h w-d-a-h- --------------------------- laxmaniot im ribah w'dvash?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? ‫צני--עם-נק--- וגבינה?‬ ‫____ ע_ נ____ ו_______ ‫-נ-ם ע- נ-נ-ק ו-ב-נ-?- ----------------------- ‫צנים עם נקניק וגבינה?‬ 0
ts-im im --qni---g-i-a-? t____ i_ n_____ u_______ t-n-m i- n-q-i- u-v-n-h- ------------------------ tsnim im naqniq ugvinah?
Un ou fiert? ‫-י-ה ---?‬ ‫____ ק____ ‫-י-ה ק-ה-‬ ----------- ‫ביצה קשה?‬ 0
bey-s---qa-hah? b______ q______ b-y-s-h q-s-a-? --------------- beytsah qashah?
Un ochi? ‫--צ--ע--?‬ ‫____ ע____ ‫-י-ת ע-ן-‬ ----------- ‫ביצת עין?‬ 0
b--ts-t -in? b______ a___ b-y-s-t a-n- ------------ beytsat ain?
O omletă? ‫-ב-ת--‬ ‫_______ ‫-ב-ת-?- -------- ‫חביתה?‬ 0
xa--t-h? x_______ x-v-t-h- -------- xavitah?
Vă rog încă un iaurt. ‫-----וגור----קשה.‬ ‫___ י_____ ב______ ‫-ו- י-ג-ר- ב-ק-ה-‬ ------------------- ‫עוד יוגורט בבקשה.‬ 0
o- yo--rt b-va------. o_ y_____ b__________ o- y-g-r- b-v-q-s-a-. --------------------- od yogurt b'vaqashah.
Vă rog încă sare şi piper. ‫--פ- -מ-ח-ב-ק-ה-‬ ‫____ ו___ ב______ ‫-ל-ל ו-ל- ב-ק-ה-‬ ------------------ ‫פלפל ומלח בבקשה.‬ 0
p-l--- um-lax--'-aqa-h-h. p_____ u_____ b__________ p-l-e- u-e-a- b-v-q-s-a-. ------------------------- pilpel umelax b'vaqashah.
Vă rog un pahar cu apă. ‫--- כ-ס-מי- -ב-ש-.‬ ‫___ כ__ מ__ ב______ ‫-ו- כ-ס מ-ם ב-ק-ה-‬ -------------------- ‫עוד כוס מים בבקשה.‬ 0
o---os-mai---'-aq-shah. o_ k__ m___ b__________ o- k-s m-i- b-v-q-s-a-. ----------------------- od kos maim b'vaqashah.

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!