Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   zh 过去时3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83[八十三]

83 [Bāshísān]

过去时3

guòqù shí 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
a vorbi la telefon 通--(---) 通_______ 通-话-打-话- -------- 通电话(打电话) 0
t-n- dià-huà (d- -i--h--) t___ d______ (__ d_______ t-n- d-à-h-à (-ǎ d-à-h-à- ------------------------- tōng diànhuà (dǎ diànhuà)
Am vorbit la telefon. 我 ----话 了 。 我 打_ 电_ 了 。 我 打- 电- 了 。 ----------- 我 打过 电话 了 。 0
w- ---uò -----u-l-. w_ d____ d_________ w- d-g-ò d-à-h-à-e- ------------------- wǒ dǎguò diànhuàle.
Am vorbit tot timpul la telefon. 我 一---- 电话 - 。 我 一_ 在_ 电_ 了 。 我 一- 在- 电- 了 。 -------------- 我 一直 在打 电话 了 。 0
W- y-z----à---- --àn-uàle. W_ y____ z__ d_ d_________ W- y-z-í z-i d- d-à-h-à-e- -------------------------- Wǒ yīzhí zài dǎ diànhuàle.
a întreba 提问题, -问题,问 提___ 问____ 提-题- 问-题-问 ---------- 提问题, 问问题,问 0
T--wèn-í--w-n-w-n--- --n T_ w_____ w__ w_____ w__ T- w-n-í- w-n w-n-í- w-n ------------------------ Tí wèntí, wèn wèntí, wèn
Am întrebat. 我-问- 了 。 我 问_ 了 。 我 问- 了 。 -------- 我 问过 了 。 0
wǒ-w--guò-e. w_ w________ w- w-n-u-l-. ------------ wǒ wènguòle.
Am întrebat întotdeauna. 我--前-经常-问-问题-。 我 以_ 经_ 问 问_ 。 我 以- 经- 问 问- 。 -------------- 我 以前 经常 问 问题 。 0
W-----i-n --ng-h--g wèn-wèn--. W_ y_____ j________ w__ w_____ W- y-q-á- j-n-c-á-g w-n w-n-í- ------------------------------ Wǒ yǐqián jīngcháng wèn wèntí.
a povesti 讲-、描-、告诉、说-叙述 讲____________ 讲-、-述-告-、-、-述 ------------- 讲述、描述、告诉、说、叙述 0
Ji---s-----i---h----à-s---shu-, x--hù J________ m_______ g_____ s____ x____ J-ǎ-g-h-, m-á-s-ù- g-o-ù- s-u-, x-s-ù ------------------------------------- Jiǎngshù, miáoshù, gàosù, shuō, xùshù
Am povestit. 我--- 了-。 我 说_ 了 。 我 说- 了 。 -------- 我 说过 了 。 0
wǒ ---ō-uòl-. w_ s_________ w- s-u-g-ò-e- ------------- wǒ shuōguòle.
Am povestit toată povestea. 我-把 整个-情-都 -----。 我 把 整___ 都 说_ 了 。 我 把 整-事- 都 说- 了 。 ----------------- 我 把 整个事情 都 说过 了 。 0
W--b- z--ng-è-s--qín--d-u s---guòl-. W_ b_ z______ s______ d__ s_________ W- b- z-ě-g-è s-ì-í-g d-u s-u-g-ò-e- ------------------------------------ Wǒ bǎ zhěnggè shìqíng dōu shuōguòle.
a învăţa 学- 学_ 学- -- 学习 0
Xu-xí X____ X-é-í ----- Xuéxí
Am învăţat. 我 -- 过- 。 我 学_ 过_ 。 我 学- 过- 。 --------- 我 学习 过了 。 0
w- -u--í---le. w_ x__________ w- x-é-í-u-l-. -------------- wǒ xuéxíguòle.
Am învăţat toată seara. 我-学习了----晚上 。 我 学__ 整_ 晚_ 。 我 学-了 整- 晚- 。 ------------- 我 学习了 整个 晚上 。 0
W- -u--íl- z--nggè w---hà--. W_ x______ z______ w________ W- x-é-í-e z-ě-g-è w-n-h-n-. ---------------------------- Wǒ xuéxíle zhěnggè wǎnshàng.
a lucra 工- 工_ 工- -- 工作 0
G-ng-uò G______ G-n-z-ò ------- Gōngzuò
Am lucrat. 我 工作-了 。 我 工_ 了 。 我 工- 了 。 -------- 我 工作 了 。 0
wǒ--ōng-uò-e. w_ g_________ w- g-n-z-ò-e- ------------- wǒ gōngzuòle.
Am lucrat toată ziua. 我 ---了 --天 。 我 工_ 了 一__ 。 我 工- 了 一-天 。 ------------ 我 工作 了 一整天 。 0
W--g----u-----ī--h--g t---. W_ g________ y_ z____ t____ W- g-n-z-ò-e y- z-ě-g t-ā-. --------------------------- Wǒ gōngzuòle yī zhěng tiān.
a mânca 吃- 吃_ 吃- -- 吃饭 0
C--f-n C_____ C-ī-à- ------ Chīfàn
Am mâncat. 我------。 我 吃_ 了 。 我 吃- 了 。 -------- 我 吃过 了 。 0
wǒ ch-g--l-. w_ c________ w- c-ī-u-l-. ------------ wǒ chīguòle.
Am mâncat toată mâncarea. 我-把-全--- - 吃--- 。 我 把 全___ 都 吃_ 了 。 我 把 全-饭- 都 吃- 了 。 ----------------- 我 把 全部饭菜 都 吃光 了 。 0
W---ǎ--u-nb-------- dōu ch--g-ā-gl-. W_ b_ q_____ f_____ d__ c__ g_______ W- b- q-á-b- f-n-à- d-u c-ī g-ā-g-e- ------------------------------------ Wǒ bǎ quánbù fàncài dōu chī guāngle.

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!