Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   uk В ресторані 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [тридцять один]

31 [trydtsyatʹ odyn]

В ресторані 3

[V restorani 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Я--оч- зак--ку. Я х___ з_______ Я х-ч- з-к-с-у- --------------- Я хочу закуску. 0
YA ----hu zakusku. Y_ k_____ z_______ Y- k-o-h- z-k-s-u- ------------------ YA khochu zakusku.
Doresc o salată. Я-хоч--са-ат. Я х___ с_____ Я х-ч- с-л-т- ------------- Я хочу салат. 0
Y--kh---u-sa-a-. Y_ k_____ s_____ Y- k-o-h- s-l-t- ---------------- YA khochu salat.
Doresc o supă. Я---чу су-. Я х___ с___ Я х-ч- с-п- ----------- Я хочу суп. 0
Y- -------s-p. Y_ k_____ s___ Y- k-o-h- s-p- -------------- YA khochu sup.
Doresc un desert. Я хочу дес-р-. Я х___ д______ Я х-ч- д-с-р-. -------------- Я хочу десерт. 0
Y- -ho--- -ese--. Y_ k_____ d______ Y- k-o-h- d-s-r-. ----------------- YA khochu desert.
Doresc o îngheţată cu frişcă. Я хо-у --р-з--- ---ершкам-. Я х___ м_______ з в________ Я х-ч- м-р-з-в- з в-р-к-м-. --------------------------- Я хочу морозиво з вершками. 0
Y---h-c-u-m--ozy-- - ve--h-amy. Y_ k_____ m_______ z v_________ Y- k-o-h- m-r-z-v- z v-r-h-a-y- ------------------------------- YA khochu morozyvo z vershkamy.
Doresc fructe sau brânză. Я--о-у-ф--кт- -бо -ир. Я х___ ф_____ а__ с___ Я х-ч- ф-у-т- а-о с-р- ---------------------- Я хочу фрукти або сир. 0
Y-----c-u ----t--ab---yr. Y_ k_____ f_____ a__ s___ Y- k-o-h- f-u-t- a-o s-r- ------------------------- YA khochu frukty abo syr.
Vrem să luăm micul dejun. М--хо-е-- -н--ат-. М_ х_____ с_______ М- х-ч-м- с-і-а-и- ------------------ Ми хочемо снідати. 0
M--khoc-e-o-sn-da--. M_ k_______ s_______ M- k-o-h-m- s-i-a-y- -------------------- My khochemo snidaty.
Vrem să mâncăm prânzul. М--х-ч-мо -бідати. М_ х_____ о_______ М- х-ч-м- о-і-а-и- ------------------ Ми хочемо обідати. 0
M---hoc------b-d---. M_ k_______ o_______ M- k-o-h-m- o-i-a-y- -------------------- My khochemo obidaty.
Vrem să cinăm. М- х-------е-е-яти. М_ х_____ в________ М- х-ч-м- в-ч-р-т-. ------------------- Ми хочемо вечеряти. 0
My--h-ch------che-ya-y. M_ k_______ v__________ M- k-o-h-m- v-c-e-y-t-. ----------------------- My khochemo vecheryaty.
Ce doriţi la micul dejun? Щ---и ----те--а ---д-но-? Щ_ В_ х_____ н_ с________ Щ- В- х-ч-т- н- с-і-а-о-? ------------------------- Що Ви хочете на сніданок? 0
Shcho--y-k---he-e--- -n--a--k? S____ V_ k_______ n_ s________ S-c-o V- k-o-h-t- n- s-i-a-o-? ------------------------------ Shcho Vy khochete na snidanok?
Chiflă cu gem şi miere? Бул---у-з-мар----дом і -----? Б______ з м_________ і м_____ Б-л-ч-у з м-р-е-а-о- і м-д-м- ----------------------------- Булочку з мармеладом і медом? 0
Bul----u - ---melado- - m----? B_______ z m_________ i m_____ B-l-c-k- z m-r-e-a-o- i m-d-m- ------------------------------ Bulochku z marmeladom i medom?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Т--т - -овбас-ю-- сир--? Т___ з к_______ і с_____ Т-с- з к-в-а-о- і с-р-м- ------------------------ Тост з ковбасою і сиром? 0
T-st - -ov-as-y- i---r--? T___ z k________ i s_____ T-s- z k-v-a-o-u i s-r-m- ------------------------- Tost z kovbasoyu i syrom?
Un ou fiert? В----- я-це? В_____ я____ В-р-н- я-ц-? ------------ Варене яйце? 0
V-r--- y-----e? V_____ y______ V-r-n- y-y-t-e- --------------- Varene yay̆tse?
Un ochi? Я-ч--? Я_____ Я-ч-ю- ------ Яєчню? 0
Ya-e-hny-? Y_________ Y-y-c-n-u- ---------- Yayechnyu?
O omletă? Омле-? О_____ О-л-т- ------ Омлет? 0
O-l--? O_____ O-l-t- ------ Omlet?
Vă rog încă un iaurt. Б----л-с-а- ще-й-гур-. Б__________ щ_ й______ Б-д---а-к-, щ- й-г-р-. ---------------------- Будь-ласка, ще йогурт. 0
Bu----a---- --------o-ur-. B__________ s____ y̆______ B-d---a-k-, s-c-e y-o-u-t- -------------------------- Budʹ-laska, shche y̆ohurt.
Vă rog încă sare şi piper. Буд------а,--е-сіл- і -е--ц-. Б__________ щ_ с___ і п______ Б-д---а-к-, щ- с-л- і п-р-ц-. ----------------------------- Будь-ласка, ще сіль і перець. 0
Bu---l-sk-- -hch---il- i ----ts-. B__________ s____ s___ i p_______ B-d---a-k-, s-c-e s-l- i p-r-t-ʹ- --------------------------------- Budʹ-laska, shche silʹ i peretsʹ.
Vă rog un pahar cu apă. Бу-ь--ас----ще --л--к--в-д-. Б__________ щ_ с______ в____ Б-д---а-к-, щ- с-л-н-у в-д-. ---------------------------- Будь-ласка, ще склянку води. 0
B-dʹ-las-a, s---- --l--nk- -od-. B__________ s____ s_______ v____ B-d---a-k-, s-c-e s-l-a-k- v-d-. -------------------------------- Budʹ-laska, shche sklyanku vody.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!