Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   hu A vendéglőben 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [harmincegy]

A vendéglőben 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. S-e---n-- e-- --ő-t-l-. S________ e__ e________ S-e-e-n-k e-y e-ő-t-l-. ----------------------- Szeretnék egy előételt. 0
Doresc o salată. Sze---n-k-e-y---l-t-t. S________ e__ s_______ S-e-e-n-k e-y s-l-t-t- ---------------------- Szeretnék egy salátát. 0
Doresc o supă. S-eret--k e-y--eve-t. S________ e__ l______ S-e-e-n-k e-y l-v-s-. --------------------- Szeretnék egy levest. 0
Doresc un desert. Sz-r--né---gy--e---e--e-. S________ e__ d__________ S-e-e-n-k e-y d-s-z-r-e-. ------------------------- Szeretnék egy desszertet. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. S-eretné- --y-fag-lalt-t te--z-n--l. S________ e__ f_________ t__________ S-e-e-n-k e-y f-g-l-l-o- t-j-z-n-e-. ------------------------------------ Szeretnék egy fagylaltot tejszínnel. 0
Doresc fructe sau brânză. Sze--tnék g-ümöl----, -ag- sajt-t. S________ g__________ v___ s______ S-e-e-n-k g-ü-ö-c-ö-, v-g- s-j-o-. ---------------------------------- Szeretnék gyümölcsöt, vagy sajtot. 0
Vrem să luăm micul dejun. R-gge---n- sze--tnénk. R_________ s__________ R-g-e-i-n- s-e-e-n-n-. ---------------------- Reggelizni szeretnénk. 0
Vrem să mâncăm prânzul. Ebé-eln- s--re---n-. E_______ s__________ E-é-e-n- s-e-e-n-n-. -------------------- Ebédelni szeretnénk. 0
Vrem să cinăm. Va-s----ni s-er-tn---. V_________ s__________ V-c-o-á-n- s-e-e-n-n-. ---------------------- Vacsorázni szeretnénk. 0
Ce doriţi la micul dejun? M-- -é-n---regg-----? M__ k_____ r_________ M-t k-r-e- r-g-e-i-e- --------------------- Mit kérnek reggelire? 0
Chiflă cu gem şi miere? Zse-l---l-k--r-a- -s --z--l? Z______ l________ é_ m______ Z-e-l-t l-k-á-r-l é- m-z-e-? ---------------------------- Zsemlét lekvárral és mézzel? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? P---tóst -o-------- é- saj--a-? P_______ k_________ é_ s_______ P-r-t-s- k-l-á-s-a- é- s-j-t-l- ------------------------------- Piritóst kolbásszal és sajttal? 0
Un ou fiert? Egy-f-t- --já-t? E__ f___ t______ E-y f-t- t-j-s-? ---------------- Egy főtt tojást? 0
Un ochi? Egy t-k-rt-já-t? E__ t___________ E-y t-k-r-o-á-t- ---------------- Egy tükörtojást? 0
O omletă? Egy --n-ot--t? E__ r_________ E-y r-n-o-t-t- -------------- Egy rántottát? 0
Vă rog încă un iaurt. Ké--k mé--egy--og-urto-. K____ m__ e__ j_________ K-r-k m-g e-y j-g-u-t-t- ------------------------ Kérek még egy joghurtot. 0
Vă rog încă sare şi piper. K-r-k--ég-sót-és-b----t. K____ m__ s__ é_ b______ K-r-k m-g s-t é- b-r-o-. ------------------------ Kérek még sót és borsot. 0
Vă rog un pahar cu apă. Kér-- -ég eg----h-- -----. K____ m__ e__ p____ v_____ K-r-k m-g e-y p-h-r v-z-t- -------------------------- Kérek még egy pohár vizet. 0

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!