Dicționar de expresii

ro Muncă   »   sv Arbeta

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [femtiofem]

Arbeta

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Vad -----i--ö----k-? V__ h__ n_ f__ y____ V-d h-r n- f-r y-k-? -------------------- Vad har ni för yrke? 0
Soţul meu este de profesie medic. M-n --n-är l---r- til- -rk--. M__ m__ ä_ l_____ t___ y_____ M-n m-n ä- l-k-r- t-l- y-k-t- ----------------------------- Min man är läkare till yrket. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Ja--ar---a---elt---s-- -j-k--ö---sk-. J__ a______ d_____ s__ s_____________ J-g a-b-t-r d-l-i- s-m s-u-s-ö-e-s-a- ------------------------------------- Jag arbetar deltid som sjuksköterska. 0
În curând vom primi pensie. Sn-r- -å- -i pe-si-n. S____ f__ v_ p_______ S-a-t f-r v- p-n-i-n- --------------------- Snart får vi pension. 0
Dar impozitele sunt mari. Me- ska--e-n--ä--hög-. M__ s________ ä_ h____ M-n s-a-t-r-a ä- h-g-. ---------------------- Men skatterna är höga. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. O-h s--k--rs-k-inge- -r ---. O__ s_______________ ä_ h___ O-h s-u-f-r-ä-r-n-e- ä- h-g- ---------------------------- Och sjukförsäkringen är hög. 0
Ce vrei să devii odată? V-- -ill--u-b--? V__ v___ d_ b___ V-d v-l- d- b-i- ---------------- Vad vill du bli? 0
Vreau să devin inginer. Jag-vi---b-- inge--ör. J__ v___ b__ i________ J-g v-l- b-i i-g-n-ö-. ---------------------- Jag vill bli ingenjör. 0
Vreau să studiez la universitate. J-g --l- ---d-ra p-----v---i-e-. J__ v___ s______ p_ u___________ J-g v-l- s-u-e-a p- u-i-e-s-t-t- -------------------------------- Jag vill studera på universitet. 0
Eu sunt practicant. J-g -r ------ka-t. J__ ä_ p__________ J-g ä- p-a-t-k-n-. ------------------ Jag är praktikant. 0
Nu câştig mult. Jag-t----r-in------ke-. J__ t_____ i___ m______ J-g t-ä-a- i-t- m-c-e-. ----------------------- Jag tjänar inte mycket. 0
Fac practică în străinătate. J------k-i---a- utoml-nd-. J__ p__________ u_________ J-g p-a-t-s-r-r u-o-l-n-s- -------------------------- Jag praktiserar utomlands. 0
Acesta este şeful meu. D---d-- är---n----f. D__ d__ ä_ m__ c____ D-t d-r ä- m-n c-e-. -------------------- Det där är min chef. 0
Am colegi drăguţi. Ja--ha- trevli-a -ol-e---. J__ h__ t_______ k________ J-g h-r t-e-l-g- k-l-e-o-. -------------------------- Jag har trevliga kollegor. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. V----u-ch--- --r-vi al--id ti-------o-a-r--tauran-en. V__ l_______ g__ v_ a_____ t___ p____________________ V-d l-n-h-i- g-r v- a-l-i- t-l- p-r-o-a-r-s-a-r-n-e-. ----------------------------------------------------- Vid lunchtid går vi alltid till personalrestaurangen. 0
Caut un post. Jag-söker -- --s-äl-nin-. J__ s____ e_ a___________ J-g s-k-r e- a-s-ä-l-i-g- ------------------------- Jag söker en anställning. 0
Sunt deja de un an şomer. Ja---ar--arit-a--e-s-ö- ---t- å-. J__ h__ v____ a________ i e__ å__ J-g h-r v-r-t a-b-t-l-s i e-t å-. --------------------------------- Jag har varit arbetslös i ett år. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. I-d-- h-- l--de- finn------allt f-r----g--ar------sa. I d__ h__ l_____ f____ d__ a___ f__ m____ a__________ I d-t h-r l-n-e- f-n-s d-t a-l- f-r m-n-a a-b-t-l-s-. ----------------------------------------------------- I det här landet finns det allt för många arbetslösa. 0

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?